„Inginerul” care vindea apartamente imposibile în cartierul Zorilor, din Cluj-Napoca. Cum au fost păcăliți clujenii să dea zeci de mii de euro pe locuințe într-un bloc fără autorizație, într-un dosar care a ajuns până la Curtea de Apel Cluj

O schemă imobiliară incredibilă, construită în jurul unor apartamente care nu puteau fi vândute legal și a unui bloc care, potrivit anchetatorilor, nu avea șanse reale să fie finalizat, a ajuns la Curtea de Apel Cluj pentru a-i putea opri pe țepari.

În centrul dosarului se află doi bărbați acuzați că au convins mai multe persoane să plătească avansuri consistente pentru apartamente într-un imobil aflat în construcție în cartierul Zorilor, din Cluj-Napoca folosind anunțuri online, promisiuni false, contracte fără valoare reală și chiar o identitate fictivă. Unul dintre inculpați se prezenta drept „inginer constructor”, deși instanța arată că această calitate era mincinoasă și era folosită pentru a inspira încredere potențialilor cumpărători.

Cazul a fost analizat atât de Judecătoria Cluj-Napoca, cât și de Curtea de Apel Cluj, iar decizia din mai 2026 vine după un lung șir de procese, condamnări și apeluri formulate de inculpați.

Cum funcționa schema: apartamente „ieftine” într-o zonă scumpă a Clujului

Potrivit magistraților clujeni, totul începea cu anunțuri publicate pe platforme precum OLX, Imobiliare.ro sau Piața AZ. Anunțurile ofereau apartamente și garsoniere în Cluj-Napoca, în special în cartierul Zorilor, la prețuri mult sub nivelul pieței.

Pentru oameni aflați în căutarea unei locuințe într-un oraș unde piața imobiliară devenise aproape imposibilă pentru mulți cumpărători, ofertele păreau ocazia perfectă.

Victimele care au căzut în plasa celor doi țepari căutau locuințe pentru copiii lor și încercau să investească economiile familiei într-o garsonieră accesibilă.

Una dintre persoanele vătămate a sunat la numărul din anunț și a discutat cu un bărbat care s-a prezentat drept „inginer” și dezvoltator al proiectului imobiliar de pe strada Frunzișului. Acesta le-a spus că mai sunt disponibile câteva garsoniere la prețuri de 12.000 și 20.000 de euro și că trebuie să plătească rapid un avans, întrucât există foarte mulți cumpărători interesați.

Judecătorii au reținut că exact această presiune era folosită pentru a determina victimele să decidă rapid și să plătească avansuri importante.

Tururi prin blocul de pe Calea Turzii, din Zorilor și promisiuni că lucrările vor fi terminate

După discuțiile telefonice, victimele au fost chemate la clădirea aflată în construcție din Zorilor. Acolo au fost întâmpinate de celălalt inculpat, care le-a prezentat apartamentele și le-a explicat că lucrările urmau să fie finalizate într-un termen scurt.

În fața instanței, acesta a recunoscut că exista o înțelegere cu principalul inculpat pentru a le prezenta clienților apartamentele atunci când „inginerul” nu putea ajunge personal, dar că nu știa ca blocul nu poate fi finalizat legal.

Judecătorii au concluzionat însă că ambii erau implicați activ în schema de inducere în eroare a cumpărătorilor.

Victimelor li se transmitea că blocul urma să fie finalizat fără probleme și că vor deveni proprietari ai apartamentelor după semnarea contractelor și plata avansurilor. În realitate însă, instanța a stabilit că inculpații știau foarte bine că imobilul nu putea fi finalizat legal.

Blocul de pe Calea Turzii nu avea autorizație, iar apartamentele care nu puteau fi intabulate

Unul dintre cele mai grave aspecte constatate de instanță este că pentru corpul de clădire C3 — exact cel în care erau „vândute” apartamentele — nu exista autorizație de construire.

Primăria Cluj-Napoca a transmis oficial că acel corp de clădire nu putea fi înscris în cartea funciară.

Mai mult, lucrările fuseseră deja sistate de autorități încă din anul 2019, în urma unor cercetări privind continuarea construcției fără respectarea dispozițiilor legale.

Judecătorii explică faptul că fără autorizație și fără recepția legală a lucrărilor, apartamentele nu puteau fi intabulate. Iar fără intabulare, nu putea exista niciun contract autentic de vânzare-cumpărare. Cu alte cuvinte, victimele nu aveau cum să devină proprietari ai locuințelor promise.

Instanța a concluzionat că inculpații cunoșteau foarte bine situația juridică a construcției și că promisiunile făcute cumpărătorilor erau imposibil de realizat încă din momentul în care au fost formulate.

Victimele au căzut în plasă și au plătit 20.000 de euro cash avans, în baza unui contract redactat pe loc

Victimele au decis să cumpere două garsoniere. Prețul total negociat era de 30.000 de euro, iar inculpații au cerut un avans de 20.000 de euro.

Potrivit hotărârii, cumpărătorii au fost chemați la clădire, unde unul dintre inculpați a redactat pe laptop un document intitulat „contract de vânzare-cumpărare”.

Actul era însă plin de informații false.

În contract apărea un alt nume drept „promitent-vânzător”, erau menționate termene de predare imposibil de respectat și se promitea că apartamentele vor fi intabulate și transferate legal cumpărătorilor. Instanța arată că toate aceste mențiuni erau neadevărate și aveau rolul de a crea aparența unei tranzacții reale.

În aceeași zi, victimele au predat suma de 20.000 de euro cash. Potrivit declarațiilor din dosar, cel de-al doilea inculpat îl ajuta pe „inginer” să numere banii.

Mii de cartele telefonice și sute de anunțuri descoperite în urma perchezițiilor la domiciliu

Anchetatorii au descoperit că schema nu era una accidentală sau singulară. Potrivit instanței, principalul inculpat publicase timp de ani de zile sute de anunțuri similare pe platformele de imobiliare. În urma perchezițiilor, anchetatorii au găsit mii de cartele telefonice folosite pentru publicarea anunțurilor și contactarea victimelor.

Judecătorii notează chiar că anumite platforme online ajunseseră să închidă conturile inculpatului pe baza suspiciunilor de fraudă și a tiparelor repetitive observate în anunțurile sale. Interceptările telefonice au arătat că inculpații discutau constant cu potențiali cumpărători și prezentau aceleași promisiuni privind finalizarea rapidă a lucrărilor.

În schimb, în interceptări nu apăreau discuții reale despre muncitori, materiale de construcții sau activități concrete care să indice că imobilul urma efectiv să fie terminat.

Victimele au realizat prea târziu că au fost înșelate

După semnarea contractelor, victimele au început să citească articole despre presupusul dezvoltator „inginer” și au aflat că mai existau suspiciuni de fraude similare. Chiar și atunci, inculpatul a continuat să le spună că „se fac demersuri” pentru finalizarea construcției.În cele din urmă, acesta le-a transmis că nu are bani pentru terminarea lucrărilor și a încetat să mai răspundă la telefoane și mesaje.

Nici până în prezent clădirea nu a fost finalizată și lucrările au rămas practic în același stadiu ca în momentul în care victimele au plătit avansul.

Ce pedepse au primit inculpații și ce s-a întâmplat în apel

Curtea de Apel Cluj a admis apelurile formulate de cei doi inculpați împotriva sentinței pronunțate anterior de Judecătoria Cluj-Napoca, însă nu i-a achitat și nici nu a înlăturat concluziile privind existența schemei de înșelăciune. Instanța a menținut practic soluțiile de condamnare, dar a recalculat pedepsele după ce a constatat că faptele din acest dosar fac parte dintr-un ansamblu mai amplu de infracțiuni similare pentru care inculpații fuseseră deja condamnați în alte dosare penale.

În cazul principalului inculpat, cel care se prezenta drept „inginer constructor”, Curtea de Apel a stabilit că fapta de înșelăciune din dosarul privind apartamentele din Zorilor reprezintă un nou act material dintr-o infracțiune continuată de înșelăciune pentru care acesta fusese deja condamnat anterior. De asemenea, judecătorii au decis că și fapta de fals în înscrisuri sub semnătură privată din acest dosar trebuie tratată ca parte a unei infracțiuni continuate de fals.

După recalcularea tuturor pedepselor și contopirea lor cu condamnările din alte dosare similare, Curtea de Apel Cluj a stabilit pentru principalul inculpat o pedeapsă finală de 4 ani și 11 luni de închisoare cu executare în regim de detenție.

Instanța a menținut și pedeapsa complementară prin care acesta are interdicția, timp de 5 ani, de a desfășura activități legate de executarea și vânzarea de imobile.

În cazul celui de-al doilea inculpat, Curtea de Apel a stabilit că și fapta acestuia face parte dintr-o infracțiune continuată de înșelăciune analizată în alte dosare penale anterioare.

În urma recalculării și contopirii pedepselor, acesta a primit o condamnare finală de 2 ani și 4 luni de închisoare. Instanța a decis însă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 4 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte mai multe obligații: să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune, să anunțe schimbarea domiciliului sau a locului de muncă, să participe la programe de reintegrare socială și să efectueze 120 de zile de muncă în folosul comunității.

Curtea de Apel Cluj a menținut restul dispozițiilor din sentința Judecătoriei Cluj-Napoca, inclusiv obligarea inculpaților la plata prejudiciului către victime, desființarea contractului de vânzare-cumpărare folosit în schemă și interdicțiile privind activitățile imobiliare.

Decizia este definitivă.