SÂNGELE ARTIFICIAL de la Cluj, o mare MINCIUNĂ? - Citește SCRISOAREA DESCHISĂ a unui academician - EXCLUSIV

 

Profesorul universitar Cristian Silvestru, șeful Departametului de Chimie din cadrul Facultății de Chimie - UBB Cluj, și membru corespondent al Academiei Române, critică demagogia din cercetarea sângelui artificial.

 

Chiar dacă nu contestă meritele conferențiarului Radu Silaghi, cel care anunță încă din 2006 că cercetează sângele artificial, academicianul Silvestru susține că o astfel de cercetare trebuie să fie susțiută de articole în publicații precum Nature sau Science, nu în reviste de mâna a doua, contra cost.

 

De asemenea, academicianul subliniază faptul că o astfel de cercetare ar trebui să fie ținută departe de ochii presei și a lumii, până când ar fi validată de specialiștii . 

 

Redăm mai jos scrisoarea deschisă a academicianului Cristian Silvestru:

 

Categoric tema de cercetare privind ”sângele artificial” sau ”substitute de sânge” este de importanţă uriaşă şi merită să fie şi este abordată de către cercetători din diferite țări.

 

Subiectul acesta este abordat și la Cluj, la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, Universitatea Babeș-Bolyai, de către grupul de cercetare condus de Conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu. Nu se poate spune că ”sângele artificial” este o tematică de cercetare a Departamentului de Chimie, ci este o tematică de cercetare dezvoltată de către acest grup de cercetare. La fel se pune problema și în cazul altor tematici de cercetare abordate de alte grupuri din același Departament de Chimie. Deci, un proiect de cercetare sau o temă de cercetare nu este dezvoltată de către Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică sau de către un departament din cadrul acesteia, ci de către un cadru didactic sau un grup de cercetare condus de un cadru didactic din această facultate. Un astfel de sistem este în acord cu autonomia universitară, în general. Alegerea unui domeniu de cercetare și dezvoltarea unei tematici de cercetare din cadrul unui domeniu este responsabilitatea conducătorului unui grup de cercetare și a membrilor grupului care abordează cercetarea respectivă.

 

Problema care se ridică în cazul cercetărilor efectuate la Cluj în legătură cu ”sângele artificial” nu se referă la importanţa lor, rezultatele AR PUTEA sa fie foarte valoroase, dar ... exista un DAR semnificativ, deosebit de important pentru un cercetător - VALIDAREA REZULTATELOR DE CĂTRE COMUNITATEA ŞTIINŢIFICĂ.

 

Până în prezent, cel puțin la nivelul de acces la literatura de specialitate pe care îl avem în momentul de faţă (şi care este mai mult decât rezonabil), se poate constata foarte ușor o discrepanţă semnificativă între rezultatele proprii publicate până acum de către grupul de cercetători condus de Conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu în domeniul sângelui artificial şi amploarea campaniei media legată de promovarea ”sângelui artificial inventat la Cluj”. Nimeni nu contesta posibilitatea ca astfel de rezultate sa fi fost obtinute, dar pana la validarea lor din punct de vedere stiintific, ele raman doar la stadiu ipotetic si declarativ. 

 

Mai exista si alte aspecte care trebuie luate in considerare:

 

1. In stiinta, cutuma (etica cercetarii) cere ca rezultatele cercetarilor realizate sa fie supuse analizei specialistilor - fie ca ele sunt prezentate sub forma unor manuscrise trimise spre publicare si care sunt supuse analizei referentilor de specialitate, fie ca sunt comunicate la simpozioane sau congrese, tot in fata specialistilor, care pot astfel sa ia cunoștința de aceste rezultate, sa le analizeze, sa le comenteze, sa-si spuna parerea asupra lor, intr-un cuvant sa le valideze sau sa le invalideze. In cazul de fata, al ”sangelui artificial”, se remarca o mare deficienta din acest punct de vedere. Exista mai multe, mult prea multe declaratii de presa in raport cu publicatiile stiintifice proprii pe aceasta tema … iar putinele articolele cu legatura mai mult sau mai putin directa cu subiectul ”sangelui artificial” sunt publicate in reviste cu impact scazut in domeniu, de multe ori contra cost...

 

2. Mai mult, tinand cont de importanta subiectului abordat, rezultatele obtinute, daca ar fi la nivelul celor aparute in campania media (ziare + televiziune) si daca ar fi justificate din punct de vedere stiintific, atunci ele ar trebui sa constituie subiectul macar al unor comunicari in reviste de specialitate de top, cu mare impact in comunitatea stiintifica - jurnale de tipul Science sau Nature, sau macar in reviste de specialitate de renume in domeniu. Se poate argumenta ca se doreste mai intai PATENTAREA rezultatelor - in acest caz, insa, ar fi trebuit pastrat un secret desavarsit pana la finalizarea procesului de patentare (si atunci rezultatele ar trebui sa fie validate stiintific, altfel, putem sa patentam orice).

 

3. In absenta validarii rezultatelor cercetarii de catre specialisti, cele aparute in cadrul campaniei media dedicata acestui subiect apar ca exagerari evidente si dauneaza (in aceste conditii) credibilitatii nu numai a grupului de cercetare raspunzator pentru aceste cercetari, dar si a tuturor cercetatorilor de la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica, respectiv de la UBB. Continuarea unei astfel de campanii poate fi un succes de presa in aceste conditii, dar nu se poate substitui validarii de catre specialisti.

 

4. Un astfel de mod de promovare a unei cercetari si rezultatelor eventual obtinute nu este benefica nici din punct de vedere al procesului de formare al tinerilor cercetatori. Acestia trebuie invatati ce inseamna rigoarea stiintifica, cum trebuie raportate si cum se valideaza rezultatele muncii lor, cum se procedeaza in cercetarea stiintifica pentru diseminarea rezultatelor obtinute, ce inseamna etica stiintifica, iar pentru toate acestea exemplul personal al celor implicati in acest proces educational este esential.

 

5. Este posibil ca exagerarile evidente privind rezultate ale cercetarilor efectuate - ”inventarea la Cluj a sangelui artificial” - afirmatie pretentioasa sau cel putin nesustinuta prin rezultate publice, validate de comunitatea stiintifica, sa fie doar o contributie a presei in cautare de senzational, dar, daca este asa, este datoria cercetatorului in cauza sa iasa in public si sa opreasca aceasta campanie media cel putin pana cand rezultatele publicate vor fi in concordanta cu coordonatele celor afirmate in presa. Deocamdata, din pacate, nu a fost cazul, as spune chiar ca din contra … atitudinea nu a fost cea care ar trebui sa caracterizeze un cercetator - rigurozitate stiintifica, nu doar declaratii de presa.

 

6. Nu in ultimul rand, sistemul actual de finantare al cercetarii presupune o competitie de proiecte. Cel putin teoretic o astfel de competitie implica si o evaluare din punct de vedere stiintific si managerial a proiectelor depuse, evaluare efectuata de catre specialisti in domeniu (cel putin teoretic). Ca urmare, presiunile media de a se finanta un anumit domeniu sau proiect de cercetare nu pot fi justificate si sunt inacceptabile. Este ca si cum s-ar face o ”incredintare directa, fara participare la o licitatie” si aceasta nu este fair-play fata de toti ceilalti cercetatori care incearca sa convinga si sa obtina finantarea proiectelor de cercetare proprii in cadrul unor competitii publice. Daca proiectul este important, daca este probata capacitatea celor care il depun de a duce la bun sfarsit cercetarile propuse, atunci acesta va obtine finantare in competitia la care va participa. Si nu este nevoie de presiuni media pentru a se obtine finantarea dorita … decat daca … no comments !

 

Poate ca ar mai fi multe de spus, de comentat, de discutat, pro si contra, dar ma opresc aici.

 

 

Cluj-Napoca,Prof. Dr. Cristian SILVESTRU

19 martie 2014”.

 

 

CARTE DE VIZITĂ 

 

CRISTIAN SILVESTRU 

 

Profesor universitar

Membru Corespondent al Academiei Române, din 2009.

Lector al Universtăţii Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca, 1995.

Membru al Societăţii de Chimie din Romînia 2006.

Are 57 de ani şi a publicat două cărţi şi peste 170 de articole de specialitate

Comentarii Facebook