Primăria Cluj-Napoca, luată la rost de bicicliști! Planul îndrăzneț al clujenilor pentru un oraș mai respirabil: „Clujul nu e un oraș pentru bicicliști!”

Clujenii s-au mobilizat: cer măsuri clare pentru siguranța bicicliștilor și pietonilor

Mai mulți clujeni au transmis Primăriei Cluj-Napoca o serie de propuneri concrete pentru îmbunătățirea siguranței bicicliștilor și pietonilor, reclamând lipsa infrastructurii continue, a delimitărilor clare între piste și carosabil, dar și răspunsurile evazive ale administrației locale.

Unul dintre cetățenii activi a publicat o sesizare în care a detaliat problemele și posibilele soluții pentru un oraș mai sigur pentru toți participanții la trafic. „Folosesc mobilitatea activă în 80–90% din deplasări – cu copilul fie în scaunul de bicicletă, fie în cărucior. Vreau un oraș în care să pot merge liniștit, fără să mă feresc de mașini pe pistele de biciclete sau de trotuarele întrerupte la fiecare curte”, a scris acesta.

Printre propuneri se numără:

  • delimitarea reală între piste și carosabil, prin separatoare sau ridicarea ușoară a pistelor;
  • trasee partajate pentru bicicliști pe străzile cu sens unic;
  • sancțiuni mai ferme pentru oprirea pe piste și pentru depășiri periculoase;
  • campanii de informare despre drepturile bicicliștilor și pietonilor;
  • trotuare continue, fără întreruperi;
  • parcări pentru biciclete pe toate străzile;
  • un centru fără trafic auto, cu excepții pentru rezidenți, aprovizionare și urgențe;
  • posibilitatea trimiterii sesizărilor rapide către Poliția Locală, cu foto sau video prin aplicație ori WhatsApp.

Reacțiile clujenilor: „Pistele sunt pline de damburi și întreruperi”

Propunerea a stârnit un val de reacții. Un alt utilizator a completat lista cu observații despre pistele de biciclete „în zigzag”, pline de întreruperi și denivelări:

„Pistele trebuie să fie drepte și continue, nu ca pe Dorobanților sau lângă Polivalentă. Și, mai ales, să fie iluminate și la cel puțin un metru de mașinile parcate, ca să nu-ți deschidă cineva ușa în față.”

Alți clujeni s-au arătat sceptici că propunerile vor fi luate în serios de autorități:

„Ai pus degetul pe rană. Din păcate, mă aștept la un răspuns evaziv. Mulți din administrație nu înțeleg că și noi, și ei suntem locuitorii aceluiași oraș. Dacă am colabora, am face Clujul mai bun pentru toți.”

„Trotuarele sunt pentru mașini, nu pentru oameni”

În comentarii au fost aduse exemple din cartiere precum Andrei Mureșanu, unde trotuarele sunt înclinate și adesea ocupate de mașini:

„Pe străzile din M. Kálmán sau Plaiuri mergi de parcă urci pe cărări de munte. Nu e normal să te strecori pe 50 de centimetri de trotuar liber.”

Unii locuitori propun ca străzile secundare să devină sensuri unice, pentru a elibera trotuarele și a face loc atât pietonilor, cât și locurilor de parcare necesare vizitatorilor.

Clujul, între ambiția de oraș verde și realitatea din teren

Deși Cluj-Napoca este adesea prezentat ca „oraș al mobilității verzi”, se pare că mulți dintre clujenii ce aleg transportul alternativ, în acest caz bicicleta, spun că realitatea de pe teren nu corespunde promisiunilor. Lipsa infrastructurii sigure și a reacțiilor rapide din partea autorităților îi determină pe mulți să creadă că politicile de mobilitate urbană rămân doar pe hârtie.

Comentarii Facebook