Luni 3 Octombrie

Minune la mormântul părintelui Arsenie Boca? VIDEO

 

Mormântul călugărului Arsenie Boca de la Mănsătirea Prislop atrage în fiecare an, ca un magnet, zeci de mii de credincioşi. Din oraşul Hunedoara şi până la Prislop nu sunt mai mult de 40 de kilometri.

 

Drumul este lin, curge pe culmea unui deal, care sfârşeşte în micile sate, Silvaşu de Sus şi de Jos. Despre Aresenie Boca se spune că a fost Duhovnicul Neamului sau Sfântul Ardealului.

 

Un clujean a trăit la Prislop o experienţă pe care nu o va uita niciodată. Raţionalul îl face să spună că era doar o rază de soare dar fiind şi credincios, omul crede că a avut parte de un semn divin. „Totul s-a întâmplat vinerea trecută. La un moment pe când filmam mormântul părintelui Arsenie, pentru a avea o amintire de la Prislop, am văzut pe ecranul camerei o rază luminoasă. Am crezut că este o rază de soare şi atunci am ridicat camera spre soare. Razele soarelui erau însă de culoare gălbuie, cums e şi pot vedea, fiind şi spre seară, dar raza albă pe care am filmat-o cobora direct pe mormântul lui Arsenie Boca”, povesteşte clujeanul care a filmat scena.

 

La mormântul de la Prislop timpul are altă valoare. Totul parcă durează o clipă deşi ceasul indică faptul că au trecut ore. „Am ajuns la mormântul plin de flori. Este un loc magic unde timpul parcă nu se măsoară în ore sau minute. Deşi ni s-a părut că am stat cîteva minute de fapt am petrecut peste două ore. Şi pomi din jur parcă sunt alţii. Cei de acolo spuneau că şi iarna pomii rămân verzi şi nu le cad frunzele. Un alt lucru fără explicație pe care l-am simțit a fost acela că la întoarcere distanța de la Prislop până la Hunedoara parcă a fost parcursă în câteva secunde, ca și cum mașina ar fi plutit”, a povestit Mircea

 

Stiridecluj.ro va prezintă un scurt fragment dintr-un interviu mai lung publicat de site-ul razbointrucuvant.ro cu părintele Pantelimon de la Mănăstirea Ghighiu, ucenic al lui Arsenie Boca. 

 

- Ati trait vreo fapta minunata ca urmare a puterii duhovnicesti a Parintelui?

- Sunt mai multe, dar nu le pot povesti, pentru ca lumea nu le-ar intelege. Mi-a zis o data: “Veniti la mine, va dau sfat, dar voi asteptati si minuni. Sa stiti ca mai mult o sa va ajut dupa ce voi pleca la Domnul, decat acum”. Si a avut dreptate. Eu i-am simtit mereu ajutorul dupa ce a murit. Si am trait o minune, acum trei ani. M-am dus la parastasul care i se face Parintelui anual la manastirea Prislop. Nu mai fusesem, si am zis sa merg sa slujesc pana nu mor. A fost foarte frumos. Pe la ora patru dupa masa, am plecat indarat spre Bucuresti, cu cineva cu o masina. Numai eu si soferul. Dar tot drumul am simtit ca in masina mai era cineva langa noi, pe bancheta din spate. Si, va spun adevarat, masina n-a venit pe pamant pana aici, la Barcanesti.


- Cum adica? – Plutea… Am ajuns in trei ore, desi la dus am mers opt ore. Pe drum am intalnit stopuri, accidente, dar nu ne-am oprit, pe toate le-am depasit, parca prin aer. Ma uitam la omul care conducea si ma intrebam de ce trece pe rosu, doarme? El nu spunea nimic, nu spuneam nici eu. Parca ne temeam sa vorbim. Cand am ajuns aproape de manastire, aici, masina a inceput sa se auda cum merge pe pamant. Si a zis soferul: “Masina noastra merge pe pamant“. L-am intrebat: “Ce-ai simtit, omule?“. Si el: “Am simtit pe cineva in spate si altceva nimic. Eu n-am condus pana aici, stiu ca masina a mers singura“. Si-am auzit atunci o voce in spate: “Pana aici am venit cu voi“. Cand m-am intors, nu era nimeni.

- Ati mai povestit intamplarea aceasta cuiva?

- Nu, ca oamenii de azi nu mai cred

 

Comentarii Facebook