Dezvăluiri despre Centura Metropolitană a Clujului, proiectul mult-așteptat: „A fost gândită pentru clujeni. Nici în București nu vezi așa ceva”

Centura Metropolitană a Clujului este unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură din România, iar valoarea sa se apropie de 1,9 miliarde de euro. Silviu Tegzeșiu, șeful de proiect din partea firmei care s-a ocupat de studiile pentru investiție, explică de ce proiectul este diferit de alte centuri și de ce au fost prevăzute nu mai puțin de 13 noduri în zona metropolitană. Potrivit acestuia, obiectivul principal nu a fost doar preluarea traficului de tranzit, ci descongestionarea orașului și reducerea timpului petrecut în trafic de către clujeni.

Un proiect uriaș, construit într-o zonă cu o geografie dificilă

Potrivit lui Silviu Tegzeșiu, dimensiunea financiară este doar unul dintre motivele pentru care Centura Metropolitană a Clujului poate fi considerată unul dintre marile proiecte de infrastructură din România. Valoarea investiției se apropie de 1,9 miliarde de euro, însă complexitatea tehnică a proiectului este, în opinia sa, cel puțin la fel de importantă.

Clujul este o zonă dificilă din punct de vedere al reliefului și al condițiilor geotehnice. Orașul și localitățile din jur sunt caracterizate de dealuri și văi, dar și de zone în care există riscuri legate de alunecări de teren. „Clujul este un oraș care are dealuri, văi, alunecări de teren, o configurație geotehnică”, a explicat Silviu Tegzeșiu.

Tocmai aceste particularități au făcut ca proiectarea și studiile necesare pentru centură să fie o provocare tehnică importantă.

Centura nu a fost gândită doar pentru traficul de tranzit

Unul dintre cele mai importante aspecte explicate de șeful de proiect este modul în care a fost concepută Centura Metropolitană. În cazul unei centuri clasice, principala funcție este, de regulă, preluarea traficului care nu are ca destinație orașul și devierea acestuia în afara zonelor aglomerate.

Pentru Cluj, însă, proiectul a pornit de la o altă premisă. Centura Metropolitană a fost gândită astfel încât traficul să poată fi distribuit în cât mai multe puncte, nu să intre sau să iasă din zona metropolitană prin doar câteva noduri. „De la bun început, s-a pus problema că Clujul nu are străzi colectoare și să facem unul, două, trei noduri”, a explicat Tegzeșiu.

Soluția aleasă a fost una mult mai amplă. Proiectul prevede 13 noduri, un număr considerat de Silviu Tegzeșiu foarte important în comparație cu alte proiecte de centură. Acesta a oferit drept exemplu centura A0 a Bucureștiului, despre care spune că, în configurația actuală, nu are un număr similar de noduri. Prin cele 13 puncte de conexiune, obiectivul este ca traficul să fie distribuit către mai multe zone și să nu se concentreze într-un număr redus de puncte de acces.

Această abordare are legătură directă cu modul în care este folosită infrastructura rutieră în jurul Clujului.

Aproape 80% din trafic ar fi generat de zona metropolitană

Unul dintre cele mai interesante argumente prezentate de șeful de proiect este legat de originea traficului care ar urma să folosească centura. Potrivit lui Silviu Tegzeșiu, aproximativ 80% din traficul de pe centură ar fi generat de zona metropolitană Cluj, în timp ce traficul de tranzit ar reprezenta aproximativ 20%.

De ce este important acest lucru? Pentru că, în opinia sa, proiectul nu a fost conceput în primul rând pentru mașinile care traversează regiunea fără să aibă legătură cu Clujul.

Pentru traficul de tranzit există deja o alternativă importantă: autostrada A3, pe ruta Gilău-Turda. „Traficul de tranzit, având în gândire că este o alternativă destul de bună, autostrada A3, Gilău-Turda, generează doar 20% din traficul”, a explicat acesta.

„A fost gândită pentru zona metropolitană, pentru clujeni”

Mesajul central transmis de Silviu Tegzeșiu este că Centura Metropolitană nu trebuie privită doar ca o șosea destinată mașinilor care vor să ocolească orașul. Proiectul a fost gândit, în primul rând, pentru deplasările dintre diferitele cartiere și localități din zona metropolitană.

Acesta oferă și un exemplu concret: o persoană care pleacă din Grigorescu și trebuie să ajungă spre zone precum Unirii, Soporului sau Borhanci ar putea beneficia de conexiunile oferite de noua infrastructură. Ideea este ca șoferii să nu mai fie nevoiți să traverseze zonele centrale și cele mai aglomerate ale municipiului pentru a ajunge dintr-o parte în alta a zonei metropolitane.

Câteva minute câștigate în fiecare zi

Dincolo de miliardele de euro investite și de complexitatea tehnică, beneficiul pe care proiectul ar trebui să îl aducă este unul foarte simplu pentru locuitori: mai puțin timp petrecut în trafic. Silviu Tegzeșiu spune că fiecare călătorie mai rapidă se poate transforma, în timp, într-un câștig important pentru viața de zi cu zi. „Înseamnă câteva minute câștigate din viața fiecărui om în fiecare zi”, a subliniat șeful de proiect.