Sambata 17 Aprilie

Cluj-Napoca sau Cluj? Noi controverse. Istoricul Lucian Boia propune REBOTEZAREA orașului

 

O dată cu apariția discuțiilor privind adăugarea unui titlu în latină pe plăcuțele multilingve de la intrarea în Cluj-Napoca, reapar discuțiile privind revenirea la denumirea mai veche a orașului Cluj-Napoca. 

 

Istoricul clujean Lucian Boia vorbește într-un editorial intitulat ”Varză a la Cluj” despre importanța revenirii la denumirea veche de Cluj, schimbată în 1974 de Nicolae Ceaușescu în Cluj-Napoca, într-un elan naționalist. 

 

Ce era în neregulă cu Clujul? Îi suna numele prea ungureşte? N-aş zice. Forma întîlnită în documentele medievale, redactate în latină, nu în maghiară, este Clus. „Clujul“ românesc e în fond mai apropiat de această denumire, să-i spunem neutră, decît ungurescul „Kolozsvár“. Şi atunci? Poate că supărarea nu privea atît numele, cît, în genere, condiţia istorică şi culturală a Clujului, aceea de oraş mai mult unguresc decît românesc, pînă nu cu multă vreme în urmă. În preajma Primului Război Mondial erau înregistraţi la Cluj peste 40.000 de vorbitori de limbă maghiară, faţă de numai 6.000 de români. Şi în perioada interbelică, maghiarii rămîn majoritari. Raportul numeric s-a inversat în anii comunismului, iar astăzi românii sunt într-o netă majoritate. Vorbim însă de acelaşi oraş? Oficial, Clujul nu mai există; i-a luat locul Cluj-Napoca.

 

Este firesc să ne întrebăm la ce serveşte adausul „Napoca“? Nu e greu de desluşit: serveşte la jalonarea unui parcurs istoric care depăşeşte cu mult secolele de dominaţie maghiară. Atunci cînd au năvălit ungurii, Clujul, mai precis Napoca, avea deja o istorie îndelungată. Fusese o aşezare dacică, apoi daco-romană, adică, în fond, românească, fiindcă dacii, cum bine se ştie, erau un fel de români. Ungurii s-au strecurat într-un oraş care nu le aparţinea defel. Nu m-ar mira ca unii dintre compatrioţii noştri să-şi închipuie că aşa s-a numit oraşul, fără întrerupere, din timpurile cele mai vechi, pînă astăzi: un bun argument al continuităţii daco-romane.

 

Cum Ceauşescu n-a dorit să lase impresia vreunei intenţii antimaghiare în această „completare“ de nume, a fost supus unei intervenţii similare şi alt oraş, cît se poate de românesc. Turnu-Severin a devenit, peste noapte, Drobeta-Turnu-Severin. Succesul operaţiei s-a dovedit chiar mai mare decît în cazul Clujului. Un nume de oraş alcătuit din trei cuvinte fiind puţin cam lung, şi Drobeta aflîndu-se în prima poziţie, sunt români care au renunţat să înşire atîtea nume (timpul e totuşi preţios, mai ai şi altele de făcut), şi se mulţumesc, simplu, cu Drobeta”, a scris istoricul în editorialul apărut pe contributors.ro.

 

Istoricul mai crede că ”nu e echitabil ca municipiul să se numească Cluj-Napoca, iar judeţul a cărui capitală este să-şi spună doar Cluj, lipsindu-i parcă ceva. La urma urmei, şi locuitorii judeţului sunt la fel de daco-romani precum clujenii. Am zis ”clujenii“? Chiar, cum trebuie zis? ”Clujeni-napoceni“, spuneţi? Nu-mi vine să cred, e prima oară cînd aud aşa ceva. Mai bine, simplu, ”napoceni“, şi gata. E curios totuşi cum oamenii se încăpăţînează să-şi spună tot ”clujeni“, ca pe vremuri. E clar că încă se simt mai mult clujeni decît napoceni. Şi atunci te întrebi la ce mai e bună Napoca. Doar pentru a păstra ceva din moştenirea spirituală şi din viziunea istorică a lui Ceauşescu? Am o idee, poate prea îndrăzneaţă, aproape utopică: ce-ar fi să rebotezăm oraşul încă odată, şi din Cluj-Napoca să-l facem Cluj?”.

 

Istoricul clujean Ioan Aurel-Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, a condamnat demersul de schimbare a denumirii orașului. ”Nu cred că este o idee bună nici dincolo de aspectul practic. Noi, românii, tot timpul vrem să schimbăm lucrurile. Cum ar fi acum să ne apucăm să schimbăm buletinele şi toate documentele cu denumirea oraşului, situaţia nu e arzătoare. Pe de altă parte, oraşul are o istorie de peste două milenii, este cel mai vechi municipiu din România cu acte în regulă, a fost atestat înainte de anul 124 d. Hr. Denumirea actuală, Cluj-Napoca, reflectă o istorie de 2000 de ani: Napoca se referă primul mileniu de existenţă, în timp ce Cluj reflectă cel de-al doilea milenu”, a spus profesorul Ioan Aurel Pop, conform adevărul.ro.

 

Istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Enografic al Transivlaniei, a precizat că schimbarea denumirii orașului se poate face numai printr-un referendum, votat de majoritatea clujenilor, iar apoi aprobat de Parlament. 

 

Primarul Emil Boc a spus că nu va iniția niciodată un referendum: ”Cluj-Napoca este denumirea corectă a municipiului nostru, reflectă dimensiunea istorică validată ştiinţific. Nu voi iniţia şi nu voi susţine niciodată un demers de schimbare a denumirii”.

 

Primăria Cluj-Napoca a reușit să calmeze ”focul” naționalist prin anunțul că la intrările în Cluj-Napoca vor fi montate plăcuțe multilingve cu denumirea orașului în română, maghiară și germană, iar deasupra acestora să fie o explicație în latină privind identitatea orașului. 

Comentarii Facebook