Curtea Supremă a respins recursul înaintat de Parohia Romano-Catolică ”Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca, în procesul de retrocedare a clădirii în care funcționează Facultatea de Litere a UBB Cluj.

În august 2017, Comisia de Retrocedare de la Bucureşti a respins cererea de retrocedare a clădirii, dar Parohia a contestat decizia în instanţă. Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaţia în mai 2018, iar acum ÎCCJ a respins recursul.

Parohia Romano-Catolică „Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca a acţionat în judecată Comisia Specială de Retrocedare a Bunurilor care au aparţinut Cultelor religioase pentru pentru a obţine sediul de pe strada Horea al Facultăţii de Litere, relatează Făclia de Cluj. În cauză a fost admisă ca intervenient şi Universitatea „Babeş-Bolyai”, instituţia încercând prin acest demers să-şi apere patrimoniul. Procesul a început la Curtea de Apel Alba-Iulia iar în urma administrării probelor, instanţa a respins solicitarea Parohiei Romano-Catolice ”Sf. Mihail”. Sentinţa a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând ca în 17 martie să se anunţe soluţia definitivă în această cauză care durează de mai bine de cinci ani.   

Clădirea Marianum este proprietate de stat    

Lucrările la clădirea Marianum au fost posibile în baza unui împrumut luat în 1883 pe 50 de ani de la Banca Comercială, Sucursala Cluj. Clădirea a fost ridicată pentru a servi Institutului de fete romano- catolic Marianum, inaugurat pe baza Legii XXX din 1883, aşa numita lege Trefort, ce a permis înfiinţarea de licee şi şcoli medii confesionale, controlate de stat.  După anul 1919 documentele arată că institutul Marianum s-a întreţinut din venituri provenite din taxele şcolare, chirie de la tipografie, donaţii, ajutor de la oraş, subvenţii de stat, venituri din gospodăria proprie, relatează adevărul.ro

Conform istoricului şcolii, aceasta a fost proprietate de stat, Biserica romano-catolică acceptând rolul de proprietar al regelui apostolic al Ungariei şi rolul de supraveghere a şcolii de către statul maghiar, însă a refuzat după 1919 să accepte acelaşi rol al statului român şi al regelui României. Biserica romano-catolică a reclamat că nu există un acord al statului român în acest sens, considerând că drepturile regelui ungar apostolic asupra Bisericii Catolice nu sunt transferabile.