Atenție, clujeni! Aerul din oraș depășește nivelurile legale de poluare, iar traficul și sobe cu lemne transformă fiecare respirație într-un real risc
Locuitorii din Cluj-Napoca, ca și cei din alte orașe mari din România, respiră constant aer care depășește limitele legale de poluare, potrivit datelor recente ale Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Traficul intens, dar și încălzirea rezidențială cu lemne sau cărbune mențin concentrații ridicate de particule fine în suspensie și oxizi de azot - substanțe care pot pătrunde adânc în plămâni și pot afecta grav sănătatea, mai ales în cazul copiilor.
Ce înseamnă „aer curat”? Zonele cele mai poluate din România și factorii principali
Reprezentanții ANMAP explică că aerul curat este definit prin indicele de calitate a aerului, calculat pe baza datelor colectate de stațiile din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). Indicele general variază de la 1 („Bun”) la 6 („Extrem de rău”), în funcție de concentrația poluanților monitorizați: dioxid de sulf, oxizi de azot, ozon și particule în suspensie (PM10 și PM2,5). „Un aer curat este acela al cărui indice general este 1, asociat calificativului «Bun». În majoritatea orașelor mari, însă, valorile depășesc constant limitele legale, ceea ce expune populația la riscuri pentru sănătate.”, spun specialiștii ANMAP.
În România, orașele incluse în regimul de gestionare I - adică zone în care poluarea depășește valorile-limita - includ Cluj-Napoca, București, Brașov, Constanța, Iași, Ploiești sau Timișoara. În Cluj, principalii vinovați pentru calitatea redusă a aerului sunt traficul rutier intens și încălzirea locuințelor cu lemne și cărbune, în special în cartierele cu case vechi sau cu rețele de gaze limitate.
Pentru oxizi de azot, principalele surse sunt autovehiculele care circulă în oraș, iar pentru particulele fine (PM10 și PM2,5) responsabilă este combinația dintre trafic și sursele de încălzire rezidențială.
Impactul asupra sănătății clujenilor. Diferențe între cartiere
Expunerea prelungită la aer poluat poate avea efecte grave asupra sănătății: inflamații ale căilor respiratorii, agravarea astmului bronșic, reducerea funcției pulmonare la copii și risc crescut de boli respiratorii cronice precum bronșită sau emfizem. Institutul Național de Sănătate Publică avertizează că și copiii sunt extrem de vulnerabili, iar poluarea poate influența dezvoltarea pulmonară chiar de la vârste fragede.
Chiar în interiorul Clujului, calitatea aerului poate varia. Stațiile de trafic arată impactul arterelor intens circulate, în timp ce zonele de fond sau industriale indică nivelul poluării în apropierea surselor specifice. De exemplu, cartierele cu trafic redus și case racordate la rețele de gaz vor înregistra o calitate mai bună a aerului decât cele în care se utilizează lemn sau cărbune.
3 Comentarii