Luni 8 August

Analiză: Orarul unui elev din România versus orarul unui elev din Danemarca. Educația românească distrusă de politica problemelor false


Vă invităm într-o călătorie virtuală pe „tărâmul fericirii”, o incursiune de câteva minute în lumea modelului de învățământ danez, acolo unde sistemul este centrat pe valori, nu pe cantitatea cunoștințelor acumulate. La doar 2000 de kilometri distanță de România, programul unui elev de clasa a VIII-a urmărește mai degrabă explorarea abilităților sociale ale copilului, nu capacitatea sa de memorare a materiilor școlare. 

Modelul danez de învățământ este cunoscut pentru un sistem care încurajează dezvoltarea personalității fiecărui elev în parte. În anul 2016, Danemarca a fost declarată țara cu cei mai fericiți oameni din lume. La fel sunt și elevii din școlile daneze, prioritară în educaţia elevilor din Danemarca este evitarea situaţiilor stresante. Scopul sistemului educațional danez este simplu, copilul trebuie să meargă cu plăcere la şcoală. Astfel, nu este de mirare că în Danemarca se pune accent pe descoperirea din timp a abilităţilor fiecărui elev astfel încât să nu se chinuie cu materii care nu i se potrivesc.

Cum arată orarul unui elev de clasa a VIII-a în Danemarca

Educația daneză pare să se aplice sută la sută pe starea de spirit a elevului. 

Orarul unui elev de clasa a VIII-a din Danemarca este format din 12 materii, iar fiecare dimineață începe cu 15 minute de lectură. Copii au parte de 5,30 ore pe zi de activitate intelectuală și fizică cu caracter de instruire. Educația fizică este numai dimineața, urmată de o pauză de jumătate de oră pentru duș și masă. Elevii danezi nu au teme și nici meditații, iar până în clasa a VII-a, copiii nu sunt notați și nu primesc nici calificative. Abia din clasa a VII-a, elevilor danezi li se acordă calificative până în clasa a IX-a”, se arată într-o postare publicată pe grupul de Facebook „Părinții cer schimbare”. 

În imagine putem observa că pe lista materiilor se află doar obiectele de studiu esențiale, între care și matematică, fizică, chimie, daneză, biologie, istorie, religie, constituția și limbile străine. Sănătatea elevilor pare a fi o prioritate pentru guvernul danez, de aceea mișcarea și educația fizică nu lipsesc din programul acestora.

danemarca.jpeg

Rezultatul unui asemenea program școlar? Școala din Danemarca este printre cele mai bune din Europa

Guvernul danez cheltuie 6,7% din PIB pentru educație. Sistemul școlar este împărțit într-o grădiniță opțională. Apoi, există o școală obligatorie care durează nouă ani, plus una opțională, care este utilă pentru studierea în școlile secundare.

Educația în Danemarca este obligatorie de la 5 la 19 ani. Educația este obligatorie, dar nu școala! De fapt, un părinte poate să nu trimită un copil la școală și să-l trimită la o școală privată sau să-l educe acasă, atâta timp cât profesorii demonstrează că elevul și-a asumat obiectivele și a studiat un număr adecvat de subiecte. 89% dintre tinerii danezi frecventează școala publică.

Conform unui studiu realizat de CEO World, cel mai bun sistem de învăţământ din Europa, precum şi din întreaga lume, este cel din Marea Britanie. Pe locul al doilea se află Statele Unite, urmate de Australia, Olanda și Suedia. Clasamentul din 2020 al celor mai bune sisteme educaţionale din lume plasează Franța pe locul șase, iar Danemarca pe locul șapte. 

Cum arată orarul unui elev de clasa a VIII-a în România

În România, sistemul educațional pare să se situeze mult prea departe de practicile folosite în educație pe „tărâmul fericirii”. Fiecare ministru nou încearcă să umple golurile unui program școlar prost gândit, cu și mai multe materii. Un elev român care învață în clasa a VIII-a petrece săptămânal aproximativ 32 de ore la școală și are 18 materii obligatorii. Activitățile fizice se rezumă doar la cele două ore săptămânale de educație fizică, așadar elevii români au parte timp de o săptămână de 30 de ore de activitate intelectuală. În acest context, am putea presupune că guvernanții lasă sănătatea micuților pe seama părinților, care petrec zilnic circa opt ore la muncă sau chiar mai mult. Vă propunem să analizăm împreună orarul unui elev de clasa a VIII-a din România, care studiază la un liceu de stat.

  • Orarul unui elev de clasa a VIII-a la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca

La Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, elevii trec săptămânal prin 18 materii. În cele 32 de ore petrecute la școală (două pentru activitățile fizice), elevii trebuie să acumuleze cunoștințe la următoarele materii: Matematică, Biologie, Limbă germană, Istorie, Geografie, Limbă română, Fizică, Chimie, Religie, Educație tehnologică, Educație socială, Educație fizică, Muzică, Limbă engleză, Informatică și TIC, Religie, Diriginție, Desen. 

Într-un asemenea context, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu se gândește la extinderea anului școlar și vrea să revină la organizarea anului școlar pe trimestre. Împărțirea pe trimestre ar însemna, printre altele, trei rânduri de teze pentru clasele de gimnaziu și liceu, încheierea mediilor de trei ori într-un an școlar și un număr mai mare de note pentru fiecare disciplină, pe an, față de varianta cu împărțire semestrială. Sorin Cîmpeanu consideră că România se confruntă cu scăderea calității sistemului de învățământ din cauza împărțirii în anul 1998 a activității educaționale pe semestre, în loc de trimestre. Ideea desigur nu este formulată pe baza unor argumente științifice, dar o asemenea abordare nu ar fi o noutate pentru scena politică românească. Miniștrii vin și pleacă, iar copiii suferă pe urma unei politici care ține să identifice probleme false, pentru a le „soluționa” mai ușor. 

racovită.png


  • Orarul unui elev de clasa a VIII-a la Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj-Napoca

Nu este foarte diferită situația programului școlar aglomerat nici la Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. La acest liceu, un elev de clasa a VIII-a are 17 materii obligatorii săptămânal, din cele 32 de ore petrecute la școală doar două sunt de educație fizică. Elevii trebuie să acumuleze pe parcursul unei săptămâni de școală cunoștințe la următoarele materii: Chimie, Fizică, Limbă Română, Limbă franceză, Istorie, Limbă engleză, Matematică, Geografie, Informatică și TIC, Educație plastică, Educație fizică, Educație tehnologică, Biologie, Consiliere și dezvoltare personală, Religie, Educație economică, Educație muzicală. 

iancu.png

Rezultatul unui asemenea program școlar? România este pe ultimul loc la testele PISA

România este codașa Europei în ceea ce privește Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA). Performanțele elevilor români sunt slabe, comparativ cu ale elevilor din alte țări ale UE. Asta arată că subiecții testați nu pot rezolva sarcini care necesită un minim de competențe și o gândire independentă. Rezultatele tinerilor români, de 15 ani, nu corespund rezultatelor tinerilor din alte țări.

Rezultatele PISA 2018 la Citire/Lectură arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009. Danemarca se situează pe lista țărilor cu rezultate de peste 500 de puncte în cadrul PISA, alături de Irlanda, Finlanda sau Estonia.

Bunăstarea sistemului de învățământ românesc continuă să se afle sub un mare semn de întrebare. În timp ce alte state au reușit deja să se adapteze la contextul pandemic, România se numără printre țările cu cele mai multe zile de școală pierdute, în primul an de pandemie.  Un recent raport al Direcției pentru Educație OECD privind școala în primul an de pandemie, arată că performanța elevilor de 15 ani la testele de citire din cadrul PISA 2018 pot fi asociate în mare măsură cu variația numărului de zile pierdute din cauza pandemiei.

Analiza nu include referințe la situația României, țară care a avut un scor slab – de 428 de puncte – la testul de citire din cadrul PISA 2018. Dar aceasta, cu peste 3 luni de școli închise, vacanță de primăvară și mai bine de o lună închise la sfârșitul anului, se încadrează în tiparul propus de calculul OECD, notează edupedu.ro.

Cu alte cuvinte, sistemele de învățământ cu rezultate de învățare deja slabe în 2018 au avut parte de pierderea și mai multor oportunități în 2020. Aceasta înseamnă că nu doar inegalitățile educaționale din interiorul țărilor au fost amplificate de criza Covid-19, ci și diferențele de performanță dintre țări”, potrivit sursei citată.

Între timp, în România se discută trecerea activității școlare de la semestre la trimestre. Impredictibilitatea cronică și schimbările frecvente care au loc în sistemul educațional din România reprezintă un factor de risc foarte mare care afectează negativ rezultatele elevilor. 

Comentarii Facebook