Activistul Adrian Dohotaru îi cere lui Emil Boc să salveze un râu important care traversează Cluj-Napoca: „Avem nevoie de un parc liniar de 50 de hectare”
Râul Nadăș, unul dintre afluenții Someșului Mic, traversează Cluj-Napoca pe o distanță de aproximativ 7 kilometri. Deși ascuns între zone industriale și dezvoltări imobiliare, el are un potențial uriaș pentru a deveni un spațiu verde de referință în oraș. Activistul civic Adrian Dohotaru atrage atenția asupra importanței unui Master Plan pentru Nadăș, care să transforme această zonă într-un parc liniar de mari dimensiuni, în beneficiul comunității.
Adrian Dohotaru îi cere lui Emil Boc să salveze râul Nadăș, unul dintre afluenții Someșului
„Nadăș este un râu frumos, deși poluat, dar diminuarea poluării e posibilă dacă avem un Plan pentru Nadăș. Un Master Plan pentru Nadăș”, afirmă Dohotaru, subliniind necesitatea unei viziuni unitare asupra viitorului acestui curs de apă.
Puțini clujeni știu că râul adăpostește mii de arbori, o adevărată pădure urbană, mai densă decât în multe dintre parcurile orașului. Din păcate, aceste păduri ripariene nu beneficiază de o protecție reală din partea autorităților. În paralel, zona este supusă unei presiuni imobiliare uriașe, cu proiecte care însumează sute de milioane de euro, poate chiar peste un miliard.
„Este vital ca miile de rezidenți și oamenii care vor folosi spațiile comerciale și birourile de aici să aibă acces la un parc liniar de cel puțin 50 de hectare”, declară activistul. În prezent există 20 de hectare de spații verzi în jurul Nadășului, dar ele sunt degradate de șantiere și neconectate între ele. Dohotaru propune ca alte 30 de hectare să fie adăugate, într-o formulă „win-win” pentru comunitate și dezvoltatori.
Master Planul ar trebui să includă nu doar zone verzi, ci și funcțiuni publice esențiale: unități de învățământ, centre comunitare, piste de biciclete, alei pietonale, mobilier urban și protecția arborilor existenți. „Dezvoltarea nu trebuie lăsată la latitudinea privaților prin PUZ-uri private, ci e necesar un PUZ public și un proces participativ, care să implice rezidenți, specialiști și autorități”, punctează Dohotaru.
Cluj-Napoca este sufocat de betoane, de ce nu face Primăria nimic pentru a salva natura?
Astăzi, plimbările pe malul Nadășului înseamnă confruntarea cu garduri, construcții haotice și poluare. Totuși, activistul vede și potențialul: „Poate fi un areal natural, un rai pentru păsări și castori, un loc unde vii cu bicicleta din Baciu spre Cluj, departe de trafic, unde îți poți lua prânzul pe gradene la apă.”
Prin proiecte de amenajare minim invazivă, Clujul ar putea transforma râul Nadăș într-un coridor verde pericentral, comparabil cu marile parcuri liniare europene. Pentru aceasta însă, este nevoie de voință politică și implicare publică reală.
Master Planul pentru Nadăș ar putea deveni unul dintre cele mai importante proiecte de regenerare urbană din Cluj-Napoca, readucând natura în viața orașului și creând un spațiu comun de peste 50 de hectare pentru generațiile viitoare.
3 Comentarii