În această după-amiază, la Blaj, s-a stins din viață Cardinalul Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, la vârsta de 94 de ani. 

Anunțul a fost publicat de Biroul de presă al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia, care a transmis:

„Cu regret și durere în suflet, dar întăriți de speranță în mila şi mângâierea care vin de la Dumnezeu, anunțăm că astăzi, 25 septembrie 2025, la ora 13:20, Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, a trecut la Domnul, la vârsta de 94 de ani.

Toți cei care l-au cunoscut pe Preafericitul Părinte Cardinal Lucian, episcopi, preoți, persoane consacrate și credincioși, înalță rugăciuni pentru odihna sufletului blândului slujitor al Domnului, cu credință în Mântuitorul nostru Isus Cristos, Cel Înviat a treia zi.”

Cine a fost Lucian Mureșan, al treilea cardinal român, după Iuliu Hossu și Alexandru Todea

Lucian Mureșan s-a născut la 23 mai 1931, în comuna Ferneziu (astăzi cartier al municipiului Baia Mare), al zecelea dintre cei doisprezece copii ai familiei Petru Mureșan și Maria.

A urmat școala primară în zona natală și apoi gimnaziul la Baia Mare. Partea liceală a început la Liceul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, dar viața școlară i-a fost afectată de schimbările politice, mai ales după interzicerea oficială a Bisericii Române Unite în 1948. 

După 1948, când Biserica greco-catolică a fost scoasă în afara legii, tânărul Lucian și-a îndreptat pașii spre o școală profesională de prelucrarea lemnului, dar a continuat studiile liceale în regim fără frecvență. 

Între 1951 și 1954, a făcut serviciul militar la Școala de ofițeri de aviație din Turnișor (Sibiu). După terminarea școlii de aviație, a fost repartizat la Craiova, în unitatea de aviație cu reacție.

Persecutat pentru credința sa

Pentru apartenența sa confesională, a fost considerat „indezirabil” și a fost detașat de la militară la un detașament de muncă pe șantiere (construcția hidrocentralei de la Bicaz). 

În timpul regimului comunist, activitatea sa religioasă i-a atras atentia Securității. Când a încercat să urmeze Facultatea de Teologie la Alba Iulia (în regim latin), autoritățile l-au exmatriculat, sub presiune, alături de alți studenți greco-catolici, la inițiativa Departamentului Cultelor. 

A rămas un timp fără loc de muncă, fiind refuzat pentru angajări din cauza reputației sale religioase. În cele din urmă, a lucrat ca muncitor necalificat într-o carieră de piatră și apoi la Direcția Județeană Drumuri și Poduri din Maramureș. 

Hirotonit într-un subsol la Cluj

În clandestinitate, a continuat studiile teologice cu profesori care activau discret. După eliberarea episcopilor greco-catolici supraviețuitori, s-a ivit ocazia hirotonirii: pe 19 decembrie 1964, episcopul auxiliar Ioan Dragomir, revenit din detenție, l-a hirotonit preot… într-un subsol al unei clădiri din Cluj, pentru că nu era posibil să facă liturghii legale în public. 

După hirotonire, a exercitat pastorația în clandestinitate, îndeosebi cu tinerii, sprijinind persoanele care voiau să devină preoți, dar continuând și activitatea seculară pentru a-și asigura existența. 

Renașterea Bisericii după 1990 și ridicarea episcopală

Odată cu căderea regimului comunist și relegalizarea Bisericii Greco-Catolice, viața publică a lui Mureșan a cunoscut o transformare majoră. La 14 martie 1990 a fost numit episcop de Maramureș, iar pe 27 mai 1990 a fost consacrat într-o ceremonie sub cer liber la Baia Mare, în prezența delegatului papal, Mitropolitului Alexandru Todea și a altor ierarhi. 

În 1994, în urma retragerii lui Alexandru Todea de la conducerea Arhiepiscopiei de Făgăraș și Alba Iulia, Lucian Mureșan a fost numit arhiepiscop mitropolit al acestei eparhii, fiind instalat la Blaj la 27 august 1994. 

În data de 16 decembrie 2005, Papa Benedict al XVI-lea ridică Biserica Română Unită la rangul de Arhiepiscopie Majoră, dându-i autonomie mai largă, iar Mureșan devine Arhiepiscop Major al acestei biserici autonome orientale. 

La 18 februarie 2012 a fost numit cardinal de Papa Benedict XVI, primind titlul de cardinal-preot al bisericii “Sant’Atanasio” de la Roma. 

Pe parcursul anilor, a fost președinte al Conferinței Episcopale Române și a jucat un rol semnificativ în dialogul interconfesional, în restabilirea structurilor bisericești și în sprijinirea reconcilierii în societate. 

A primit mai multe distincții laice, printre care „Steaua României” în grad de Ofițer, oferită de președintele Klaus Iohannis. 

Reacții și mesaje ale oficialilor

Președintele României, Nicușor Dan a transmis că a aflat „cu profundă tristețe” vestea și își exprimă condoleanțele „tuturor credincioșilor aflați sub păstorirea Preafericirii Sale”, remarcând că amintirea cardinalului rămâne legată de istoria Bisericii pe care a condus-o „cu înțelepciune, echilibru și deschidere la dialog” 

Premierul Ilie Bolojan a spus că viața sa „a fost una de luptă şi de credinţă, un drum care a trecut prin persecuţii, munca forţată şi ani de pastoraţie în clandestinitate, pentru ca apoi să devină episcop, cardinal şi să fie gazdă a Papei Francisc la Blaj, într-un moment istoric pentru România. A fost un exemplu de curaj şi statornicie, dar şi un simbol al rezistenţei Bisericii Greco-Catolice şi al renaşterii ei după 1990” 

Și Patriarhul Daniel (Biserica Ortodoxă Română) a transmis condoleanțe: „Omagiem memoria unui evlavios cleric mărturisitor al credinţei în timpul regimului comunist şi adresăm condoleanţe ierarhilor, clerului şi credincioşilor Bisericii Greco-Catolice din România. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel ce este Învierea şi Viaţa (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul Cardinalului Lucian Mureşan în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi”

Multe alte mesaje au subliniat că Lucian Mureșan a fost un simbol al renașterii Bisericii Greco-Catolice din România după decembrie 1989 și un promotor al dialogului între confesiuni și între Biserică și societate.