VIDEO. Premieră la Cluj: Primul transplant hepatic de la donator viu. O mamă a ales acest sacrificiu pentru a-și salva fiica!
Clujul marchează o premieră: primul transplant hepatic de la donator viu, între mamă și fiică
România bifează un moment de referință în medicina modernă: la Cluj are loc, joi, 2 octombrie 2025, primul transplant hepatic de la un donator viu. Intervenția, realizată la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”, are o încărcătură emoțională aparte – donatorul este mama, iar beneficiara este propria fiică.
Anunțul a fost făcut în emisiunea Reporter Medical, de Prof. Dr. Nadim Al Hajjar, șeful Secției de Chirurgie generală și transplant hepatic și coordonatorul echipei operatorii.
„Această procedură este mai complexă, mai dificilă din toate punctele de vedere, mai ales când donatorul trebuie să nu aibă de suferit, în afară de trauma chirurgicală. Totul trebuie să decurgă astfel încât să nu apară complicații pentru donator. În ceea ce privește primitorul, partea chirurgicală este esențială, dar există și numeroase alte probleme medicale care trebuie gestionate printr-o colaborare interdisciplinară. Cu cât coordonarea este mai bună, cu atât rezultatele sunt pe măsură”, a explicat Prof. Dr. Nadim Al Hajjar în dialog cu jurnalistul Raul Chiș.
Liste lungi, șanse puține la transplat hepatic
În România, peste 600 de pacienți așteaptă un transplant de ficat. La Cluj sunt înregistrați mai bine de 70, la Fundeni peste 400, iar la Iași funcționează un alt centru activ. Totuși, la nivel național se fac doar în jur de 150 de intervenții anual, de patru ori mai puțin decât ar fi necesar.
Lipsa donatorilor este principala barieră. Spre comparație, Spania depășește 2.000 de transplanturi hepatice pe an, grație unui sistem legislativ care funcționează eficient și a carnetului de donator, care are valoare deplină. România rămâne mult în urmă, cu cifre de aproape 15 ori mai mici.
O lege care lasă pacienți fără șansă
În prezent, legislația românească permite recoltarea de organe doar de la pacienți aflați în moarte cerebrală, și numai cu acordul familiei. Situațiile în care rudele refuză, chiar dacă pacientul și-a exprimat dorința de a fi donator, sunt frecvente.
Modelul spaniol este diferit: decizia pacientului nu poate fi anulată de familie, iar legea acceptă și donarea de la pacienți aflați în moarte circulatorie – o prevedere inexistentă în România.
Un pas important pentru transplanturile din țară
Operația de la Cluj demonstrează că echipele multidisciplinare din centrele universitare pot aborda cazuri extrem de complexe și pot oferi pacienților o șansă reală la viață.
Dincolo de aspectul medical, acest prim transplant de la donator viu este și o lecție de iubire și solidaritate: gestul unei mame care își salvează fiica.
0 Comentarii