Guvernul taie mii de paturi din spitale chiar din acest an. De la 1 mai, aproape 5.000 de paturi nu mai sunt plătite de stat
Guvernul elimină peste 14.000 de paturi din spitale. Prima tăietură vine din mai 2026
România reia programul de reducere a numărului de paturi spitalicești, după mai mulți ani de pauză. Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern prin care, până în 2028, peste 14.000 de paturi de spitalizare continuă vor fi scoase din finanțarea caselor de asigurări de sănătate, potrivit profit.ro.
Reducerea nu vine pe termen lung, ea începe în câteva săptămâni. De la 1 mai 2026, statul va deconta cu aproape 4.700 de paturi mai puține față de situația actuală.
Numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări pot încheia contracte cu spitalele publice, private, sanatorii și preventorii este stabilit de Guvern o dată la trei ani, prin Planul Național de Paturi. Reducerea pregătită acum, 14.073 de paturi în total, este cea mai mare din ultimii 15 ani, depășind tăierile din perioada 2010-2011, când guvernarea Boc a eliminat puțin peste 13.200 de paturi.
Cum a scăzut numărul de paturi în ultimii 15 ani
Potrivit notei de fundamentare care însoțește proiectul de hotărâre:
- 2010: 136.341 de paturi contractabile
- 2013: 123.127 de paturi
- 2014–2016: alte ~3.500 de paturi eliminate
- 2017–2023: numărul a rămas blocat la 119.579
- 2023: reducere de ~2.300 de paturi, anticipând finalizarea spitalelor regionale
- 2023–2025: număr constant — 117.284 de paturi
Ministrul Sănătății vrea să transforme paturile goale în paturi de paliație
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că spitalele cu grad scăzut de ocupare vor fi presate să convertească paturile neutilizate în paturi de paliație — destinate bolnavilor cu afecțiuni cronice avansate sau terminale, o categorie cu deficit sever în România.
„Recomandarea noastră, și probabil că vom veni cu măsuri care să pună puțină presiune — este convertirea paturilor care stau degeaba într-un spital, și care sunt plătite, de fapt, în paturi de paliație. Pentru că doar așa putem crește gradual capacitatea României pentru acest domeniu", a spus Rogobete.
Ministrul a ridicat și o problemă mai puțin discutată public: în multe secții de terapie intensivă din spitalele de urgență se face, în realitate, paliație. Pacienți cronici internați peste 30 de zile ocupă paturi ATI costisitoare, blocând capacitatea de răspuns în urgențe reale și generând costuri nejustificat de mari.
Ca soluție, ministerul analizează un model american denumit ICU Dependency, o secție specializată de terapie intensivă pentru pacienți cu nevoi de suport de lungă durată, care ar prelua această categorie din spitalele de urgență.
Reforma mai profundă: mai mulți asiguratori, mai puțin monopol CNAS
Rogobete a vorbit și despre ce consideră a fi cea mai importantă reformă structurală posibilă în sănătatea românească: spargerea monopolului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
„Introducerea mai multor asiguratori, fie în regim public, fie privat, fie în parteneriat public-privat, fie complementar asigurării naționale, va duce automat la o schimbare semnificativă a modului în care sunt acordate și verificate serviciile de sănătate și în care pacientul interacționează cu sistemul", a afirmat ministrul.
3 Comentarii