Senatul a decis! Anul 2029 va purta numele celei mai curajoase femei din Cluj: Doina Cornea s-a opus dictaturii, când nimeni nu îndrăznea!

Senatul a aprobat astăzi propunerea legislativă prin care anul 2029 va fi instituit drept „Anul Doina Cornea”, în memoria uneia dintre cele mai cunoscute figuri ale rezistenței civice împotriva regimului comunist din România.

Inițiativa are la bază faptul că în 2029 se vor împlini 100 de ani de la nașterea Doinei Cornea, profesoară universitară la Cluj, traducătoare și disidentă anticomunistă. Potrivit expunerii de motive, instituirea anului comemorativ urmărește atât recunoașterea rolului său în istoria recentă a României, cât și promovarea valorilor pentru care aceasta a militat: libertatea, demnitatea umană, responsabilitatea civică și solidaritatea.

Doina Cornea s-a remarcat începând din anii '80 prin scrisori deschise adresate autorităților comuniste și prin intervenții transmise postului Radio Europa Liberă. Expunerea de motive amintește în mod special scrisoarea din august 1982 adresată postului de radio, considerată momentul de început al activității sale publice de criticare a regimului comunist.

Atitudinea sa a avut consecințe directe. După acțiunile sale de protest, Doina Cornea a fost îndepărtată de la Catedra de Franceză a Universității Babeș-Bolyai din Cluj și a intrat în atenția permanentă a organelor de Securitate. Documentul parlamentar menționează supravegherea, perchezițiile, anchetele, arestările și izolarea la domiciliu la care a fost supusă.

Unul dintre momentele importante ale activității sale de disidentă a fost solidarizarea cu revolta muncitorilor de la Brașov din 15 noiembrie 1987. Pentru publicarea unor manifeste prin care și-a exprimat sprijinul față de muncitori, Doina Cornea a fost arestată la 19 noiembrie 1987 și anchetată, alături de fiul său, Leontin Iuhas, timp de mai bine de o lună de către Securitatea din Cluj.

În ultimii ani ai regimului comunist, Doina Cornea devenise una dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției din România. Expunerea de motive arată că activitatea sa a beneficiat de sprijinul unor personalități culturale și politice din Occident și că intervențiile sale au contribuit la contestarea publică a regimului comunist.

După Revoluția din decembrie 1989, Doina Cornea și-a continuat implicarea civică și politică, susținând democratizarea României, pluralismul politic și asumarea trecutului comunist. A fost membru al Consiliului Național al Frontului Salvării Naționale și al Consiliului Județean Cluj, din care a demisionat la 23 ianuarie 1990. Ulterior, a fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, al Forumului Democrat Antitotalitar din România și al Alianței Civice.

Doina Cornea a participat, de asemenea, la manifestația din Piața Universității din 1990 și a susținut, alături de alte personalități ale societății românești, protestele anticomuniste până la intervenția violentă a minerilor și a forțelor de ordine.

Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul Thorolf Rafto, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Libere din Bruxelles, Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce și Legiunea de Onoare a Franței.

Propunerea legislativă prevede că, pe parcursul anului 2029, la nivel național ar putea fi organizate programe culturale, educaționale și științifice dedicate memoriei Doinei Cornea. Inițiatorii consideră că astfel de proiecte ar contribui la cunoașterea istoriei recente și la transmiterea către generațiile tinere a valorilor democratice.

Alegerea anului 2029 are și o semnificație simbolică: centenarul nașterii Doinei Cornea va coincide cu împlinirea a 40 de ani de la Revoluția română din 1989, evenimentul care a pus capăt regimului comunist.

Propunerea privind instituirea anului 2029 drept „Anul Doina Cornea” a fost inițiată de șapte parlamentari PNL.

Foto : Andrei Iliescu - AFP