Sambata 1 Octombrie

Organizatia Salvați Copiii cere renunțarea la admiterea separată la colegiile naționale și reintroducerea bursei de studiu


Organizația Salvați Copiii România cere reintroducerea bursei de studiu și renunțarea examenului de admitere separată la colegiilor naționale, lucru care ar prejudicia drepturile copiilor și ar ”favorizează menținerea inechităților din educație”.

Proiectul de Lege a educației naționale este unul care, în loc să corecteze decalajele dintre copii, le mărește. 

Un copil dintr-un mediu socio-economic vulnerabil va avea și mai puține șanse să își depășească clasa socială. De aceea, Salvați Copiii face o serie de recomandări clare, concrete, care să urmărească interesul superior al copiilor: 

Propunem reintroducerea bursei de studiu; 

Revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor școlare prin HG

Stabilirea unitară a criteriile de acordare a burselor școlare 

Acordarea din oficiu a burselor de performanță (de merit); 

Instituirea prin lege a unor sancțiuni pentru primarii care refuză să inițieze proiect de hotărâre de consiliului local pentru aprobarea burselor elevilor și directorii care refuză să informeze elevii asupra dreptului de a își depune dosarul de bursă

În afară de Salvați Copiii România, nicio altă organizație cu proiecte în zona educațională, din sectorul ONG, nu a reacționat până acum, prin comunicate publice sau luări de poziție, la mai bine de o săptămână și jumătate de la lansarea în dezbatere a proiectelor de legi.

Cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică din 13 iulie până în data de 24 august 2022. Acestea pot fi ajustate, în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Modificările aduse legii învățământului preuniversitar privesc admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță, scrie Edupedu.ro.

Acordarea și stabilirea cuantumului burselor școlare în spiritul principiului echității

Modificarea sistemului de acordare a burselor introduce diferențe problematice și discriminatorii în acordarea și în finanțarea acestora, fiind prioritizate bursele de excelență, cu riscul de a adânci inechitățile din sistemul de educație:

în cazul burselor de excelență olimpică – acordarea se stabilește prin textul legii; în cazul bursei profesionale – aceasta este  reglementată prin Ordin de Ministru (OM); (c) în ceea ce privește bursa de performanță școlară – acordarea este reglementată de către fiecare școală în parte, prin decizia consiliilor de administrație (CA), fără vreun criteriu minim stabilit prin OM; (d) în cazul bursei sociale – aceasta se acordă de către fiecare școală, prin decizia CA, în baza unor criterii minime aprobate prin OM.

în privința cuantumurilor burselor, acestea se stabilesc anual, de către fiecare școală în parte, prin decizia CA, în baza unui fond alocat anual de Ministerul Educației: (a) 400 lei/an/elev în învățământul primar; (b) 900 lei/an/elev în învățământul gimnazial; (c) 1500 lei/an/elev în învățământul liceal, filierele teoretică și vocațională; (d) 3000 lei/an/elev în învățământul liceal, filiera profesională. Bursele de excelență olimpică se acordă direct din bugetul Ministerului Educației.

Un aspect cu care nu suntem de acord este eliminarea burselor de studiu din legislația actuală, al căror rol esențial este de a stimula interesul elevilor pentru învățare și care, conform criteriilor, se acordă elevilor care au media generală minimum 7,50 și venitul/membru de familie cel mult egal cu salariul minim pe economie. De asemenea, stabilirea de către școli a cuantumurilor burselor fără menționarea unor criterii stricte, neinterpretabile, cum va fi și cazul bursei sociale, reprezintă o responsabilitate de elaborare de politici publice pe care legea nu o poate permite. În plus, în viitor, vom asista la valori diferite ale bursei sociale de la o unitate școlară la alta, afectându-i preponderent pe elevii din localitățile sărace, cei care au, în fapt, mai multă nevoie de sprijin.

Recomandările sunt următoarele:

reintroducerea bursei de studiu;

revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor școlare prin HG, cu obligația majorării acestora cel puțin cu rata inflației și a cuantumului și numărului burselor prin hotărârea consiliului local;

stabilirea unitară, la nivel național, a criteriilor de acordare a burselor școlare s, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităților publice locale sau a unităților de învățământ de a stabili criterii specifice;

acordarea din oficiu a burselor de performanță (de merit);

introducerea unor măsuri de respectare a confidențialității acordării burselor sociale, pentru a evita riscurile de stigmatizare a elevilor beneficiari;

instituirea prin lege a unor sancțiuni, sub formă de amenzi, pentru primarii care refuză să inițieze proiect de hotărâre de consiliu local pentru aprobarea burselor elevilor și pentru directorii care furnizează către autorităților locale liste inexacte de beneficiari ori care refuză să informeze elevii asupra dreptului de a își depune dosarul de bursă.

Admiterea în învățământul liceal favorizează menținerea inechităților din educație

În ceea ce privește procedura de admitere în unitățile școlare liceale, cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupție și creează avantaje competitive elevilor din familii care  pot asigura meditații copiilor.

Deși nu sunt definite, colegiile naționale dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de școlarizare), iar repartizarea computerizată la licee se va desfășura exclusiv pe baza mediei obținute la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nicio referire la transdisciplinaritatea evaluării și nici la evaluarea competențelor de utilizare a calculatorului, însușirea unei limbi de circulație internațională ori proba de evaluare a competențelor civice și sociale. Interdicția implicării persoanelor ”care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfășoară meditații cu elevii care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului” nu este însoțită de sancțiune. De altfel, nu este prevăzut un cadru de prevenire a faptelor de corupție în procesul de elaborare a subiectelor și organizare efectivă a concursului de admitere.

Recomandări:

Renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu;

Reglementarea materiilor la care se susține examenul de evaluare națională în așa fel încât să fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu și să verifice însușirea de către elevi a unor competențe minime pe care sistemul de educație trebuie să le formeze – includerea unor probe care să evalueze competențele digitale, civice și sociale, precum și de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională;

Luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% și/sau a Evaluării Naționale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obținute la examene anuale naționale, cu subiect unic, susținute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu”.

Comentarii Facebook