„Industria” rețelelor inautentice pe TikTok continuă manipularea pe TikTok și pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025

Un raport publicat de Expert Forum (EFOR) scoate la iveală dimensiunea alarmantă a fenomenului de manipulare digitală în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale din România din 4 mai 2025. Deși TikTok interzice publicitatea politică oficială, platforma a devenit epicentrul unor strategii de promovare mascată, desfășurate prin rețele coordonate de conturi inautentice. Aceste tactici creează o imagine falsă de susținere populară, punând în pericol echitatea procesului electoral și integritatea democratică.

Rețele inautentice – noua normă în campania online

„Dacă vrei să fii în joc pe TikTok ca actor politic în 2024 trebuie să îți creezi rețele de conturi care îți amplifică vizibilitatea, adică o infrastructură digitală care face ca mesajul tău politic să aibă cât ai mult trafic”, avertizează raportul. În contextul în care probabilitatea de viralizare organică este foarte redusă, mai ales pentru actorii politici care respectă regulile, utilizarea rețelelor inautentice devine o strategie dominantă.

EFOR semnalează faptul că multe dintre aceste rețele sunt create și operate de agenții de marketing, care construiesc zeci sau chiar sute de conturi pentru a disemina conținut pro-candidat. Fenomenul este legal ambiguu, dar produce efecte concrete: distorsionează percepția publică asupra popularității și credibilității candidaților.

Cine domină TikTok-ul politic?

În cadrul unei monitorizări realizate pe parcursul a 30 de zile, EFOR a identificat peste 600 de videoclipuri cu comportament coordonat inautentic. Cea mai vizibilă activitate de acest gen este asociată cu George Simion (270 de videoclipuri) și Crin Antonescu (180 de videoclipuri), ambii beneficiind de rețele care promovează conținut predominant pozitiv.

Analiza vizibilității: George Simion

De menționat că în top 20 de conturi care creează conținut cu hashtag-ul #georgesimion apar și conturi care nu îl susțin direct pe acesta, ci promovează alți candidați. Este vorba despre conturile @din.cmpulung (Elena Lasconi), @prezentul.i.viito și @scopul.comun (ambele asociate campaniei lui Crin Antonescu).

Aceste conturi utilizează hashtag-ul #georgesimion în propriile videoclipuri, o practică frecvent întâlnită în campania digitală din 2025. Probabil, scopul acestui comportament este de a expune conținutul propriu publicului care urmărește un alt candidat – o formă de „hijacking” al vizibilității asociate cu hashtag-urile populare.

Pentru acuratețea analizei, vizualizările generate de aceste conturi nu au fost atribuite lui George Simion, ci au fost calculate în dreptul candidaților pe care îi promovează explicit în conținut.

O altă dimensiune relevantă a campaniei politice este reprezentată de conturile de influenceri care promovează candidați politici. În unele cazuri, aceștia pot fi susținători autentici cu audiență mare, în altele – conturi care par a fi influenceri, dar care reproduc conținut coordonat, folosind pattern-uri specifice rețelelor inautentice.

În acest moment, nu există un cadru transparent sau standardizat de verificare care să permită diferențierea clară între un susținător real și un cont inautentic care pretinde a fi o persoană reală. Simpla existență a unei adrese de e-mail asociate contului nu poate fi considerată o garanție de autenticitate, mai ales în contextul în care acele conturi viralizează conținut politic în perioada unei campanii electorale.

Analiza vizibilității: Crin Antonescu

În cazul lui Crin Antonescu pagina oficială este neglijată la nivel de conținut, având doar 17 000 de urmăritori. Prin comparație, toți ceilalți candidați care au șanse conform sondajelor să intre în turul 2, au cel puțin 100 000.

Cum reușește atunci conținutul despre canditatul Crin Antonescu să se afle în topul vizibilității și să obțină 118 milioane de vizualizări în ultimele luni care fac trimitere la conținut majoritar pozitiv? Prin cadrul rețelele inautentice de promovare. Pe lângă rețeaua AUR, videoclipurile de susținere inautentice care promovau candidatul Crin Antonescu au fost cele mai numeroase, doar în ultimele 30 de zile am identificat 180 astfel de videoclipuri.

În ultimele 30 de zile, candidatul Crin Antonescu a beneficiat de o vizibilitate semnificativă, susținută de un număr restrâns de conturi care au generat conținut pozitiv sau favorabil.

Cel mai vizibil cont a fost @ct.un.munte, care a acumulat aproape 5 milioane de vizualizări, reprezentând aproximativ 33% din totalul vizualizărilor asociate conținutului de susținere inautentic analizat de noi. Acestuia i se alătură @prezentul.i.viito (peste 3 milioane de vizualizări) și @scopul.comun (peste 2,3 milioane).

Alte conturi cu impact semnificativ includ @vremuri.noi (1,3 milioane), @romania.noi.putem (944.000) și @viitorul.nostru0 (739.000). Restul conturilor din top au generat individual sub 400.000 de vizualizări.

Per ansamblu, aceste conturi au generat un total de 14.940.515 vizualizări, 124.136 comentarii și 53.460 distribuiri în doar 30 de zile. Nivelul ridicat de engagement și concentrarea distribuției pe câteva surse indică o posibilă strategie de amplificare coordonată în mediul digital.

În contrast, candidații Nicușor Dan, Victor Ponta și Elena Lasconi sunt promovați semnificativ mai puțin prin astfel de practici, fiecare având sub 50 de apariții. În plus, în cazul acestora, identificarea scopului promovării este mai complicată, întrucât unele conturi postează atât conținut de susținere, cât și critic.

Analiza vizibilității: Nicușor Dan

În cazul candidatului Nicușor Dan, am identificat un număr redus de conturi cu comportament inautentic coordonat (CIB – Coordinated Inauthentic Behaviour) care îi promovează campania. Estimările noastre arată sub 50 de astfel de conturi, o prezență semnificativ mai redusă comparativ cu George Simion și Crin Antonescu.

Analiza conținutului publicat sub hashtag-ul principal #nicusordan arată că multe dintre videoclipurile aflate în trending nu sunt de susținere, ci promovează alți candidați sau îl discreditează pe Nicușor Dan. (tendință valabilă și pentru Victor Ponta și Elena Lasconi)

În top 10 videoclipuri care folosesc acest hashtag #nicusordan, singurul cont care susține explicit candidatul este contul oficial @nicusordanpmb.

 Acest grafic ilustrează frecvența hashtag-urilor atribuite de Expert Forum fiecărui candidat în timpul perioadei de monitorizare. Acesta nu indică sentimentul sau natura conținutului (pozitiv, negativ sau neutru), ci servește mai degrabă drept indicator preliminar al volumului conversațiilor din jurul fiecărui candidat.

O practică tot mai întâlnită este „hijacking-ul de hashtag-uri” – conturi care promovează alți candidați folosesc hashtag-uri populare precum #georgesimion pentru a-și crește vizibilitatea în mod artificial.

Un cadru legislativ ambiguu și o autoritate copleșită

Guvernul a încercat să reglementeze activitatea din campaniile digitale prin OUG 1/2025, inspirată parțial din Regulamentul european 2024/900 privind transparența în publicitatea politică. Însă aplicarea ordonanței a fost lipsită de transparență, fără consultări publice și cu lacune semnificative în definirea termenilor-cheie, cum ar fi „actor politic”.

Biroul Electoral Central (BEC) a fost desemnat să gestioneze sesizările privind conținutul electoral, dar raportul EFOR atrage atenția că instituția funcționează pe baza unor criterii neclare și aplică deciziile de moderare de conținut în mod inegal. De exemplu, unele postări aparent inofensive au fost eliminate, în timp ce altele, clar politice, au fost exceptate de la etichetare.

BEC afirmă că persoanele care postează „în mod preponderent și repetitiv” conținut politic pot dobândi statutul de actori politici, însă raportul critică această formulare vagă și lipsa unei metodologii transparente: „Ce înseamnă repetitiv și preponderent? Cum definim celebritatea și influența online?”

Un peisaj distorsionat și un public indus în eroare

În lipsa unor standarde clare pentru autentificarea conturilor, este aproape imposibil să se facă distincția între un susținător real și un cont fictiv care mimează susținerea. „Rămânem într-o zonă gri în care influența aparentă se poate construi artificial, iar opiniei publice i se poate oferi o imagine distorsionată a sprijinului electoral real”, avertizează EFOR.

Totodată, raportul subliniază că legislația românească interzice finanțarea campaniilor de către terți, dar în realitate, acești „terți” există și contribuie indirect prin rețele de conturi și influenceri care nu sunt transparent identificați sau reglementați.

EFOR solicită un cadru legal clar, transparent și consultativ pentru implementarea reglementărilor privind publicitatea politică online. De asemenea, consideră că statul român ar trebui să se concentreze nu doar pe eliminarea punctuală a conținutului, ci pe identificarea și destructurarea rețelelor digitale coordonate care încalcă legea.

„Nu poți susține că o rețea socială nu este politizată în perioade electorale, când însăși socializarea implică dezbaterea unor teme de interes public”, se arată în raport.

Așadar, alegerile prezidențiale din 2025 marchează un punct de cotitură în peisajul electoral românesc, în care influența și vizibilitatea nu mai sunt doar rezultatul popularității autentice, ci și produsul unor rețele sofisticate de manipulare digitală. Fără acțiuni ferme și reglementări clare, riscul este ca democrația să devină victima unei noi industrii: cea a influenței simulate.