De ce Emil Boc nu trebuie sa redevina candidat la Primarie - Editorial Florin Danciu


Revenirea lui Emil Boc la Cluj, pe fotoliul de primar, este esentiala doar pentru o parte a elitei locale a PDL, cea care s-a aflat in aturajul lui Sorin Apostu, respectiv cea care se afla in anturajul lui Daniel Buda.

Lui Alin Tise nu cred ca ii convine prea mult, deoarece se va afla in continuare in umbra mentorului sau politic, Emil Boc. Tise trebuie sa iasa, cit mai repede, de sub "tutela" politica a lui Boc, trebuie, cum ar spune psihologii "sa-si ucida tatal". Asta daca vrea sa evolueze in cariera politica dincolo de functia de presedinte al consiliului judetean Cluj. Cu Boc pe post de primadona locala, Alin Tise va avea dificultati majore in a-si fructifica potentialul politic personal. Problema lui Emil Boc este una asemanatoare. Va sti acesta sa-si ia destinul politic in propriile maini sau va continua sa fie supusul slujitor al lui Traian Basescu? Pana acum se pare ca Emil Boc prefera a doua varianta. Poate fi un excelent executant al politicii lui Traian Basescu si de la Cluj, ca presedinte, calator pe ruta Cluj-Bucuresti, al PDL. Intrebarea care se pune este daca nu cumva Traian Basescu a devenit toxic pentru PDL?

Emil Boc a beneficiat de o experienta de care foarte putini au parte. A fost prim-ministru al Romaniei vreme de trei ani. Are informatii exceptionale, o viziune privilegiata asupra Romaniei si un sistem de relatii interne si externe la cel mai inalt nivel. Daca PDL va intra in opozitie cum se va lupta cu "molohul" USL-ist? Va trage Emil Boc cu prastia, de la Cluj, in Ponta si Antonescu? Cred ca locul unui fost premier este in parlament si rolul sau este de a coordona politica antiguvernamentala a opozitiei. Asta se face zi de zi, ora de ora, la Bucuresti, in parlament, la televiziuni, in intalniri de taina, conspirand. Acest lucru nu se poate face in provincie, printre blocurile din Marasti sau Manastur.

In variant ca PDL ramine la guvernare, posibila dar mai putin probabila, Emil Boc ar merita, cu prisosinta, o functie de presedinte al Senatului sau al Camerei.

Candidatura lui Emil Boc la Primarie expune intregul partid unui risc aproape inutil, pentru ca exista si varianta ca Emil Boc sa piarda alegerile la Cluj. Cu toate sondajele, cu toti sociologii, analistii si consultantii, Emil Boc stie prea bine ca alegatorii sunt imprevizibili. Se poate intampla orice in timpul unei campanii, in care este angrenat presedintele partidului de guvernamint si, totodata, fostul premier al tarii, orice care sa inverseze trend-uri, previziuni sau estimari oracit de stiintific-sofisticate ar fi acestea. Atunci n-am consemna doar iesirea definitiva din viata politica a lui Boc, ci si un esec de proportii al partidului in ansamblu.

Marirea mizei politice la Cluj a facut-o si PSD in 2004, cand si-a trimis ministrul de interne, pe Ioan Rus, sa candideze la primarie. Nu s-a produs decat o supra-legitimare a lui Emil Boc, castigatorul de atunci, si trumatizarea pe termen lung a intregii organizatii din Cluj a PSD.

Privit de la Bucuresti, Clujul e departe de a fi buricul pamantului, prin urmare miza politica locala este mult estompata de interese strategice globale. Oricum, PDL are securizat la Cluj postul de presedinte al consiliului judetean, in persoana lui Alin Tise. Acesta un politician puternic, vocal, credibil si care, cu siguranta, se va maturiza deplin in viitorul mandat. Tise poate deveni o protavoce a PDL in Transilvania in locul obositului Ioan Oltean, de pilda.

Emil Boc se poate reinventa politic cu preponderenta in parlament. In urmatorii ani guvernarea sa va fi reevaluata. Emil Boc trebuie sa gestioneze, de la varful politicii, posteritatea propriei guvernari. Lucru vital si pentru PDL. Emil Boc nu trebuie sa aiba destinul politic al lui Victor Ciorbea, ardeleanul care s-a compromis la Bucuresti. Batalia pentru descentralizare si autonomie locala trebuie dusa in Capitala, cu armele birocratilor si politicienilor de acolo. Detonarea estabilishment-ului ultracentralist de la Bucuresti n-o poate face decat cineva care il cunoaste in detaliile cele mai intime. Iata o provocare politica demna de un fost premier si presedinte de partid in functie. Emil Boc poate deveni ceea ce multi au incercat, dar n-au reusit, o voce a Transilvaniei la Bucuresti.

Nu cred ca la varful PDL nu exista si minti lucide care sa gandeasca si o strategie de intrare a acestui partid in opozitie. Nu e tocmai confortabil, dar nici nu e o drama, face parte din logica jocului. PDL a gandit numai in logica puterii si a facut aproape orice pentru asta.

Testul suprem pentru orice partid este trecerea de la putere in opozitie. Iata o alta provocare pentru seful de partid care este Emil Boc. Aici batalia o da cu Mihai Razvan Ungureanu, vazut de pe acum de unii ca viitor sef al opozitie si viitor candidat la presedintie.

Retragandu-se la Cluj, Emil Boc abandoneaza de facto aceste provocari. Nu se poate reinventa politic, poate doar sa-si amane retragerea. Din perspectiva omeneasca, strict a vietii personale si a optiunilor de tin de intimitatea fiecaruia, nimeni nu-i poate contesta decizia.

Comentarii Facebook