Consilierii locali din Cluj, „demolați” de analiza activității realizată de CCL. Cinci aleși nu au rostit niciun cuvânt în 18 luni de mandat

Raportul Consiliului Civic Local arată diferențe majore de implicare între consilierii municipali, de la sute de intervenții în plen până la cazuri fără nicio luare de cuvânt în 18 luni, alături de critici privind inițiativele legislative, transparența și funcționarea procesului decizional

Un raport amplu al Consiliului Civic Local (CCL) Cluj-Napoca, care monitorizează activitatea administrației locale, scoate la iveală o radiografie critică a activității Consiliului Local în perioada ianuarie 2025 – iunie 2026. Documentul evidențiază diferențe uriașe între gradul de implicare al aleșilor locali, lipsa inițiativelor legislative, transparență redusă și o relație slabă cu cetățenii.

Analiza, întocmită de CCL urmărește activitatea individuală a consilierilor locali pe baza participării la ședințe, intervențiilor în plen, inițiativelor legislative, implicării în consultări publice și respectării obligațiilor de transparență.

Cinci consilieri nu au avut nicio intervenție în 18 luni

Una dintre cele mai dure concluzii ale raportului privește implicarea efectivă în dezbaterile Consiliului Local.

În cele 34 de ședințe ordinare și extraordinare desfășurate între ianuarie 2025 și jumătatea lunii iunie 2026, au fost înregistrate aproximativ 763 de intervenții – întrebări, interpelări, propuneri sau drepturi la replică – formulate de doar 22 dintre cei 27 de consilieri analizați.

Raportul arată însă că cinci consilieri nu au avut absolut nicio intervenție verbală în această perioadă:

• Moldovan Ionuț Daniel;
• Radu Constantea;
• Beniamin Chira;
• György István Bodizs;
• Zsolt Levente Adacs.

Autorii raportului apreciază că acești aleși „au datoria să se explice în fața cetățenilor și a partidului care i-a propus”, iar dacă motivele lipsei de activitate nu sunt convingătoare, ar trebui să ia în calcul demisia.

Cine au fost cei mai activi consilieri

La polul opus se află câțiva consilieri care au dominat dezbaterile din Consiliul Local.

Clasamentul intervențiilor este condus de:

• Robert-Paul Helmer – 142 intervenții;
• Anca Ciubancan – 130 intervenții;
• Adriana Cristian – 72;
• George Trif – 71;
• Vladimir Mătușan – 62;
• Oana Alexandra – 51;
• Ovidiu Sacară – 54;
• Călin Cozma – 37;
• Valentin-Florin Gliga – 37.

Diferența dintre cei mai activi și cei care nu au luat niciodată cuvântul este catalogată de CCL drept „o discrepanță dificil de înțeles și de acceptat”.

Participare bună la ședințe, dar cu numeroase absențe individuale

În ceea ce privește prezența la ședințe, raportul apreciază că aceasta a fost, în general, bună, media absentelor fiind de 2-4 consilieri pe ședință. Totuși, mai mulți aleși au acumulat un număr semnificativ de absențe motivate sau nemotivate.

Cele mai multe au fost consemnate în dreptul:

• Alexandra Oana – 9;
• Adriana Cristian – 7;
• Radu Constantea – 6;
• Anca Ciubancan – 5;
• Alexandra Holom – 4;
• Călin Cozma – 4.

Aproape fără inițiative legislative

Un alt capitol critic al raportului privește lipsa proiectelor de hotărâre inițiate de consilieri. CCL arată că, pe parcursul celor 18 luni analizate, inițiativele legislative au fost o raritate.

Patru consilieri au menționat în propriile rapoarte de activitate că au inițiat în total cinci proiecte de hotărâre, însă reprezentanții CCL spun că acestea nu au fost identificate pe ordinea de zi și nici printre proiectele respinse, ceea ce ridică semne de întrebare.

În schimb, raportul consemnează că singurele proiecte de hotărâre aprobate și inițiate de un consilier local au aparținut Adelei Spaimoc, care a intrat în Consiliul Local în aprilie 2025.

Restul inițiativelor identificate au vizat în principal aspecte tehnice, precum înscrierea unor bunuri în patrimoniul municipalității.

Critici la adresa „majorității tăcute”

Raportul introduce și conceptul de „majoritate tăcută”, despre care autorii spun că domină voturile din Consiliul Local.

Potrivit analizei, această majoritate ar bloca inițiativele venite din partea consilierilor mai activi și ar reduce șansele ca amendamentele formulate în timpul ședințelor să fie adoptate.

CCL consideră că această situație afectează calitatea procesului decizional și limitează posibilitatea îmbunătățirii proiectelor de hotărâre.

De ce sunt slabe dezbaterile

Raportul identifică mai multe cauze care afectează calitatea intervențiilor consilierilor.

Printre acestea se numără:

• transmiterea târzie a documentațiilor pentru ședințe;
• timpul insuficient pentru studierea proiectelor;
• lipsa pregătirii administrative a unor consilieri;
• dialog redus cu cetățenii și specialiștii;
• politizarea excesivă a dezbaterilor;
• refuzul executivului Primăriei de a analiza unele propuneri bine argumentate.

Autorii evită să nominalizeze consilierii care au avut prestații slabe în dezbateri, însă spun că acestea pot fi identificate cu ușurință urmărind înregistrările ședințelor.

Ședințe maraton, dar problemele cetățenilor rămân fără soluții

Raportul apreciază că dezbaterile din Consiliul Local sunt transparente și permit intervențiile consilierilor.

Totuși, documentul critică faptul că ședințele sunt frecvent transformate în confruntări politice care ajung să dureze chiar și șapte ore, fără ca problemele ridicate de cetățeni să fie rezolvate în mod concret.

CCL observă că, deși locuitorii municipiului participă la ședințe pentru a-și expune nemulțumirile, soluțiile nu sunt discutate și nici adoptate în cadrul acestora.

Relația cu cetățenii, încă foarte slabă

Analiza mai arată că doar câțiva consilieri au demonstrat o preocupare constantă pentru dialogul cu cetățenii.

Printre aceștia sunt menționați:

• Adriana Cristian;
• Anca Ciubancan;
• Vladimir Mătușan;
• Călin Cozma;
• Oana Alexandra;
• Mihaela Nia;
• Adela Spaimoc.

Cu toate acestea, raportul subliniază că în actualul mandat nu a fost identificată nicio propunere legislativă venită direct din consultarea cetățenilor.

Probleme și la capitolul transparență

CCL critică și modul în care consilierii respectă obligațiile privind transparența.

Potrivit raportului:

• doar 11 dintre cei 27 de consilieri aveau depuse declarațiile de avere și interese pentru anul 2025 la momentul întocmirii raportului;
• numai 5 dintre cei 27 publicaseră rapoartele anuale de activitate.

Mai mult, autorii raportului afirmă că rapoartele depuse de unii consilieri conțin valori identice la indicatorii principali de activitate, aspect care ridică semne de întrebare privind autenticitatea acestora.

„Este de remarcat un fapt greu acceptabil: cei chemați să facă legi și să urmărească aplicarea lor uită adesea că au aceleași obligații ca și cei pentru care le fac”, se arată în concluziile analizei.

CCL propune indicatori clari pentru evaluarea consilierilor

Pentru creșterea responsabilității aleșilor locali, Consiliul Civic Local propune introducerea unor indicatori de performanță măsurabili.

Printre recomandări se numără:

• minimum patru inițiative legislative pe an pentru fiecare consilier;
• cel puțin opt întâlniri anuale cu cetățenii;
• participarea la minimum patru evenimente publice organizate de comunitate;
• organizarea și participarea activă la dezbateri publice;
• publicarea periodică a indicatorilor de activitate ai fiecărui consilier.

Raportul recomandă, de asemenea, ca activitatea aleșilor locali să fie monitorizată permanent și prezentată public, astfel încât cetățenii să poată evalua în mod obiectiv contribuția fiecărui consilier la administrarea municipiului.

În concluzie, analiza CCL conturează imaginea unui Consiliu Local în care câțiva aleși susțin cea mai mare parte a dezbaterilor și inițiativelor, în timp ce alții au o prezență aproape invizibilă în activitatea deliberativă. Deși participarea la ședințe rămâne ridicată, raportul arată că implicarea efectivă, relația cu cetățenii, inițiativele legislative și transparența sunt domenii în care există încă un potențial semnificativ de îmbunătățire.