Miercuri 21 Februarie

Cluj vs Oradea! Se pot compara cele două municipii când vine vorba de centuri? Dar în ce privește viziunea?


Clujul este permanent comparat cu Oradea, care vine tare din spate și sunt mulți clujeni sau veniți în oraș care analizează posibilitatea mutării. Se pot compara cele două orașe în materia construcției de centuri ocolitoare?

Relieful reprezintă principala diferență, care face ca un kilometru de drum la Cluj să fie de trei, patru ori mai costisitor decât în zonele de șes, cum este, de exemplu, la Oradea.

Primarul Clujului, Emil Boc, apreciază că inclusiv traversarea unor zone de deal, împădurite, creează mai multe probleme decât pe Criș, unde nu există astfel de provocări: ”Una este să traversezi Făgetul, alta este să construiești la șes o lucrare de infrastructură rutieră. Complexitatea extraordinară a proiectului reprezintă cea mai mare piedică împotriva proiectului. Paradoxal, un proiect de un miliard de euro are ca piedică tocmai complexitatea lui. (Emil Boc)”.

Chiar dacă la licitații firmele constructoare au la dispoziție mai mulți bani pentru o șosea realizată într-o zonă de deal, de cele mai multe ori profitul suplimentar nu este proporțional cu nivelul de complexitate al proiectului, în așa fel încât să merite efortul”, se arată într-o analiză Radio Cluj.

Emil Boc consideră că, atâta timp cât există suficiente lucrări din care se poate alege, constructorii vor opta pentru șantiere mai ușoare, care nu pun probleme deosebite:

Sunt foarte multe proiecte de infrastructură în România, din PNRR și din alte surse de finanțare europeană. Firmele preferă să lucreze la șes, unde să nu aibă nici viaducte, nici tuneluri, nici pasaje supraterane, nici inele și noduri de legătură, pentru că e mai simplu să construiești. Când trebuie să faci tuneluri ai nevoie de mașini și dispozitive speciale, care trebuie închiriate, cu antamarea cheltuielilor din timp și atunci, decât să te legi la cap cu greutăți, mai bine faci la șes, pentru că tot ai de lucru”, a declarat Emil Boc.

Reacția primarului Emil Boc vine ca urmare a faptului că la Oradea proiectul legării DN1 de Autostrada Transilvania e aproape gata, în timp ce la Cluj abia a început. În plus, licitația pentru loturile 2 și 3 ale centurii metropolitane a fost repetată, pentru că, la prima selecție de oferte, nu s-a prezentat niciun constructor.

Proiectul prevede mai multe poduri, viaducte și tuneluri în zona unde centura traversează pădurea Făget, iar oferta financiară nu acoperea acest efort.

Mai mult, arată primarul Emil Boc, într-o zonă de câmpie, cum este la Oradea, nu există alunecări de teren:

Oriunde înțepi într-un deal al Clujului problemele sunt majore. Avem exemplu cu centura Vâlcele – Apahida, se știe câte greutăți au fost în implementare, tocmai din cauza configurației geologice a terenului, se știe câte probleme au fost în Lomb cu drumul de patru benzi, că a fost nevoie de piloni forati de 16 metri adâncime, ca să putem stabiliza dealul. Evident că nici partea de Făget nu e mai brează decât Feleacul sau Lombul”, a mai spus Emil Boc.

Chiar dacă construcția durează mai mult, pentru șoseaua de legătură dintre A3 și DN1 pe traseul Cluj-Napoca – Turda lucrările au început și vor fi gata până în 2025. De asemenea, la licitația pentru centura metropolitană, valoarea financiară a fost majorată, iar loturile 2 și 3, al căror cost depășește un miliard de euro, sunt ofertate împreună, pentru ca profitul final să fie mai atrăgător pentru constructori”, mai scrie jurnalistul Mihai Miclăuș, de la Radio Cluj.

Cert este că Oradea se dezvoltă de la o zi la alta. Sunt deja pasaje prin tot orașul, promise și de Emil Boc prin 2016, când se prefigura haosul din trafic. Între timp nu a mai făcut nimic.

Primăria Cluj-Napoca promite pasajul din Mărăști din 2015, de când se tot fac studii de fezabilitate pentru liniștirea populației, pentru că nu se face nimic.

Știri de Cluj a contorizat câteva dintre promisiunile neonorate ale primarului Emil Boc:

2015 - ”Realizăm studii de fluidizare pentru traficul din Cluj. Pentru sensul giratoriu din Mărăști avem două variante, ori pasaj subteran, ori suprateran. Eu aş spune că nu e nevoie de un pasaj subteran, pentru că este cam scump și nu e chiar o zonă centrală, în care clădirile istorice să ne pună probleme. Astfel, văd mai degrabă un pasaj suprateran, care să ponească de la Biserica Sf. Petru și să ajungă spre pasajul IRA şi spre Someşeni. Tot traficul care merge spre Someșeni ar fi preluat de acest pasaj și nu s-ar mai intra în Mărăști”, a explicat Emil Boc.

2016 - ”Primul pasaj pe care îl avem în lucru este cel din Mărăști, unde disputa nu este dacă se face pentru că lucrurile sunt clar adjudecate, că DA se face, disputa este dacă se face suprateran, adică să fie de la biserica Sf. Petru până dincolo de Piața Mărăști, un pasaj suprateran pentru ca cei care merg la Aeroport să treacă pe deasupra pe un pasaj pe stâlp de beton. O altă părere este ca pasajul să fie subteran. Opiniile sunt împărțite, dar specialiștii vor tranșa disputa. Noi suntem pregătiți în 2017 să punem bani din buget pentru pasaj. Din perspectivă pragmatică pe deasupra este mai ușor de făcut, din perspectivă urbanistică și estetică pe dedesubt arată mai bine”. 

2017 - ”Am elaborat caietul de sarcini pentru Studiul de fezabilitate. În aceeaşi etapă suntem şi în cazul pasajului rutier din Piaţa Mărăşti, care va fi subteran sau suprateran, încă nu ştim, Studiul de fezabilitate ne va da soluţia. În acest moment aşteptăm un răspuns de la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice pentru a valida Caietul de sarcini pentru demararea licitaţiei pentru Studiul de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate ne va spune pe unde va trece, care va fi lungimea, care va fi lăţimea, care vor fi terenurile afectate de aceste două obiective. Cu siguranţă, aceste două pasaje rutiere vor ajută să avem o circulaţie mult mai bună în municipiul Cluj-Napoca”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea, conform Radio Cluj.

Decembrie 2018 - ”Am discutat în cadrul Comisiei de Circulație din cadrul Primăriei Cluj-Napoca variantele de pasaj din Mărăşti. Se avansează destul de repede pentru finalizarea studiului de fezabilitate, astfel încât în ianuarie - februarie 2019, proiectul să intre în Consiliul Local spre avizare. Se propune ca pasajul să fie subteran, pe unde să circule autoturismele, iar la suprafaţă să treacă mijloacele de transport în comun, bicicliştii şi să fie spaţii pietonale”, a spus Emil Boc, la o emisiune de radio locală.

Pasajul a fost abandonat, fiind înlocuit cu mult trâmbițatul metrou.

Rivalitatea dintre cele două municipalități este tot mai mare, primarul Emil Boc ținând să ofere explicații atunci când presa a scris că bugetul municipiului Oradea este mai mare decât cel al Clujului, cu toate că numărul locuitorilor este mai mic. 

Centura-de-Sud-a-Oradei.jpg

Centura de Sud a Oradei. Sursa: bihon.ro

eb659b42b50b849a6bbb54e894b15e48.jpg

Traficul de pe Calea Florești, care ar trebui să fie preluat de Centura Metropolitană inexistentă

-----------------

UPDATE

Știri de Cluj i-a pus câteva întrebări primarului Emil Boc, joi, 28 septembrie, la ora 11.35, despre această temă întâlnită tot mai des. Când vom avea răspunsuri le vom adăuga aici:

Buna ziua domnule Emil Boc!

Vă scriu pentru a vă cere părerea despre acest material apărut la Radio Cluj și preluat de Știri de Cluj.

1. Credeți că se poate vorbi despre o competiție între Cluj și Oradea?

2. Faptul că acolo infrastructura a luat avans față de Cluj este un minus pentru dvs și promisiunile făcute clujenilor?

3. De ce nu s-au mai făcut pasajele promise de dvs în 2015 - 2016, inclusiv cel din Piața Mărăști”.

Comentarii Facebook