Topul încrederii românilor, răsturnat! Școala conduce, biserica și Justiția pierd cel mai mult teren, iar partidele politice rămân ultimele, cu 1,9

Nouă din zece români nu mai văd bine economia. Școala conduce topul încrederii, partidele închid clasamentul

Aproape nouă din zece români (87%) privesc pesimist situația economică a țării, iar notele date propriilor venituri și companiilor în care lucrează au coborât față de anul trecut, arată un studiu publicat marți. Doar 8% dintre respondenți se declară optimiști în privința economiei, față de 16% în urmă cu trei ani, potrivit cercetării Mkor „Consumer Sentiment România”. În același interval, ponderea pesimiștilor a crescut de la 74% la 87%, iar cei care se așteaptă la un an 2027 prost au ajuns la 80%, de la 68%, potrivit agerpres.

Deteriorarea apare pe toate cele trei planuri măsurate. Evaluarea situației financiare a gospodăriei a scăzut de la -0,58 la -0,86, cea a economiei țării de la -1,16 la -1,27, iar cea a organizației în care lucrează respondenții de la -0,45 la -0,66.

Pe o scală de la 1 la 7, încrederea în mass-media a rămas practic neschimbată în trei ani: 3,37 în 2023 și 3,42 în 2026.

Sistemul sanitar a avut cea mai mare creștere, de la 3,6 la 4, iar băncile au urcat aproape la fel de mult. Justiția a pierdut cel mai mult, de la 3,4 la 3,1. Dintre instituțiile aflate în declin, biserica înregistrează cea mai mare scădere, în timp ce Parlamentul, partidele politice și administrația locală coboară ușor.

Nicio instituție nu trece de nota 5

Din cele 14 instituții evaluate, niciuna nu depășește 5 din 7. Școala conduce, cu o medie de 4,7, urmată de companiile private (4,3). Încrederea în ceilalți oameni și cea în sistemul sanitar se opresc la 4. Ultimul loc revine partidelor politice, cu 1,9.

Cheltuielile de bază rămân prima preocupare a familiilor în 2026 (52%), urmate de nivelul salariilor (42%), sănătatea fizică (37%), siguranța locului de muncă (32%) și nivelul impozitelor și taxelor (31%). Autorii studiului observă că patru dintre primele cinci teme țin de bani, pentru că și siguranța jobului înseamnă tot venit.

Restul listei arată mai puțin presant: costurile serviciilor medicale sunt menționate de 20% dintre respondenți, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor și sănătatea mentală de câte 16%, iar calitatea educației de 15%. Inflația estimată de români a scăzut de la 21% la 16% în cei trei ani de studiu, dar presiunea resimțită a crescut: 75% spun că prețurile au urcat semnificativ.

Datele provin din seria Consumer Sentiment România, trimestrul 3 din 2023 – trimestrul 3 din 2026, realizată pe eșantioane între 1.000 și 2.486 de respondenți pe trimestru, cu rezultate ponderate și o marjă de eroare de ±3,1%.