Tichetul de masă ar putea crește la 50 de lei! Un studiu aracă cât ar câștigă economia: 2,4 miliarde de lei și 18.000 de locuri de muncă în plus

Tichetul de masă de 50 de lei ar aduce 2,4 miliarde de lei în plus în economie. Ce arată un studiu ASE

O creștere a tichetului de masă de la 45 la aproximativ 50 de lei ar aduce economiei românești, în fiecare an, încă 2,4 miliarde de lei valoare adăugată brută și ar susține circa 18.000 de locuri de muncă în plus, arată un studiu al Academiei de Studii Economice din București (ASE), potrivit agerpres.

Cercetarea a fost prezentată la a doua ediție a Policy & Impact Forum și pornește de la o problemă de calcul: formula după care se indexează tichetele nu ține pasul cu prețurile. În septembrie 2026, tichetul valora tot 45 de lei, deși alimentele se scumpiseră cu 7,75% față de anul anterior.

Potrivit studiului, tichetele de masă au generat în 2025 peste 21 de miliarde de lei în economie, echivalentul a 1,10% din Produsul Intern Brut (PIB), și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă. Valoarea totală a tichetelor primite de angajați a fost de 18,38 miliarde de lei.

Dacă tichetul ar ajunge la 50 de lei, contribuția lui ar urca la 1,22% din PIB.

„Dincolo de aceste cifre, tichetele susțin puterea de cumpărare a angajaților și consumul în comunitățile locale, într-o perioadă în care scumpirea alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor”, a declarat Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) – FABIZ din ASE.

Ministerul Muncii și Senatul cer corelarea cu prețurile

Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, a legat valoarea tichetului de prețul real al unei mese.

„Valoarea tichetului de masă se măsoară și în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade”, a spus Văcaru. În opinia lui, o actualizare trebuie cântărită atât după efortul financiar, cât și după efectul asupra puterii de cumpărare a salariaților.

Gabriela Horga, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, a susținut că plafonul nominal al tichetelor trebuie să crească în funcție de evoluția prețurilor și că formula actuală de indexare trebuie modificată.

Voucherele de vacanță, înjumătățite: aproape un milion de turiști mai puțin

După ce valoarea voucherelor de vacanță a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, suma totală emisă a scăzut cu aproape 60%, de la 1,93 miliarde de lei în 2024 la 783,7 milioane de lei în 2025.

Estimările ASE arată că, între ianuarie 2025 și august 2026, turismul intern a avut cu aproximativ 952.000 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări mai puțin decât ar fi avut dacă programul continua fără restricții. Autorii precizează că cifrele reprezintă diferențe față de un scenariu estimat, nu pierderi puse exclusiv pe seama tăierii voucherelor. Profesorul Cristian Păun a adăugat că datele indică și o posibilă orientare a românilor spre vacanțe în străinătate, fără ca aceasta să poată fi atribuită doar reducerii.

Studiul citează și date Eurostat: în 2025, 61,4% dintre români nu își permiteau o săptămână de concediu, aproape de 2,3 ori media Uniunii Europene, de 27,5%.

Tichetele sociale pentru alimente, tăiate cu 85%

Cea mai mare scădere s-a înregistrat la tichetele sociale pentru alimente. Valoarea programului a coborât în 2025 de la 3,75 miliarde de lei la aproximativ 558 de milioane de lei, iar numărul beneficiarilor s-a redus de la 2,5 milioane la 1,12 milioane de persoane.

Fiecare beneficiar a primit într-un an 500 de lei în loc de 1.500, în două tranșe în loc de șase. Impactul economic al programului a scăzut de la 0,24% la 0,033% din PIB, iar numărul locurilor de muncă susținute, de la circa 44.120 la 6.560.

Profesoara Adriana Davidescu de la ASE a spus că rolul principal al acestor tichete „nu este să genereze creștere economică, ci să ofere protecție persoanelor vulnerabile”, motiv pentru care reducerea trebuie judecată în primul rând după consecințele sociale.

Ce recomandă autorii studiului

ASE cere corectarea formulei de indexare a tichetelor de masă și reguli clare, predictibile, pentru acordarea tichetelor sociale și a voucherelor de vacanță.

„Banii rămân în România. Ajung la comercianții din cartier, în turism, în firmele care dau de lucru românilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, într-un mesaj video transmis participanților.

Forumul a fost organizat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu ASE și cu sprijinul Ambasadei Franței în România.