Cum văd americanii România de astăzi: progres economic impresionant, dar o nostalgie îngrijorătoare după Ceaușescu

România a făcut progrese economice și sociale importante după căderea comunismului, însă inegalitățile dintre regiuni și nostalgia unei părți a populației pentru regimul Nicolae Ceaușescu ridică semne de întrebare. Aceasta este concluzia unei analize publicate de Center for European Policy Analysis (CEPA), semnată de jurnalistul american William Echikson, fost corespondent în Europa Centrală în ultimii ani ai regimurilor comuniste.

Autorul compară România pe care a cunoscut-o în anii ’80 cu țara de astăzi și evidențiază transformările produse după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. În același timp, el atrage atenția că beneficiile dezvoltării nu au ajuns în mod egal la toți românii, iar nemulțumirile sociale pot alimenta idealizarea trecutului comunist.

România, de la 26% la aproape 80% din media Uniunii Europene

Potrivit datelor Eurostat menționate în analiză, venitul pe cap de locuitor al României reprezenta aproximativ 26% din media Uniunii Europene în anul 2000. Între timp, indicatorul a ajuns la circa 78%-80%, reflectând recuperarea unei părți importante din decalajul economic față de statele europene dezvoltate.

Echikson amintește și de îmbunătățirea unor indicatori sociali: milioane de români au ieșit din sărăcie, speranța de viață a crescut cu peste zece ani, iar mortalitatea infantilă s-a redus semnificativ.

Transformările sunt vizibile, în opinia sa, în București și în orașe precum Brașov, Sighișoara și Sibiu, unde clădirile istorice au fost restaurate, iar serviciile și sectorul ospitalității s-au dezvoltat.

Aderarea României la NATO, în 2004, și la Uniunea Europeană, în 2007, reprezintă alte momente importante ale parcursului său occidental.

De ce continuă nostalgia pentru Nicolae Ceaușescu

În ciuda progreselor, autorul analizei consideră că diferențele dintre marile centre urbane și unele comunități rurale contribuie la nemulțumirea unei părți a populației.

Echikson citează un sondaj INSCOP Research potrivit căruia 66% dintre respondenți îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun pentru România. Aproape jumătate dintre cei chestionați cred că viața era mai bună în comunism, în timp ce 35% nu sunt de acord cu această afirmație.

De asemenea, potrivit cifrelor prezentate în analiză, trei sferturi dintre respondenți consideră că siguranța publică era mai bună în perioada comunistă, iar aproximativ două treimi cred că nivelul corupției era mai scăzut.

Pentru jurnalisul american, aceste percepții contrastează cu experiențele sale directe din România comunistă. El povestește că, în 1986, a găsit un București cu străzi întunecate și magazine aproape goale. În 1989, după ce a încercat să intervieveze un disident, a fost reținut și expulzat de Securitate.

Autorul pune nostalgia pentru acea perioadă în legătură cu amintirea siguranței locului de muncă și a locuinței, dar și cu frustrările provocate de diferențele economice și de accesul inegal la servicii și infrastructură.

Diferențele dintre orașe și sate, una dintre marile probleme

Deși Bucureștiul și alte centre urbane au beneficiat de investiții și de dezvoltarea unor sectoare economice moderne, autorul atrage atenția asupra comunităților rurale care nu dispun de aceleași oportunități.

În analiza sa, Echikson amintește de localități în care accesul la internet, electricitate, apă potabilă și canalizare rămâne o problemă. În opinia sa, contrastul dintre succesul economic al unor categorii sociale și dificultățile întâmpinate de altele poate alimenta nemulțumirea față de actualul sistem.

Această situație ar contribui, alături de instabilitatea politică și de problemele economice, la reapariția unor discursuri populiste și la idealizarea trecutului comunist.