România, pe primul loc într-un top care doare: Patru din zece români trăiesc în locuințe supraaglomerate. Ce arată datele Eurostat
România se află, din nou, într-o poziție deloc onorantă la nivel european. Potrivit celor mai recente date Eurostat, țara noastră este statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare procent de persoane care trăiesc în locuințe supraaglomerate, o problemă care continuă să afecteze milioane de oameni.
40% dintre români trăiesc în locuințe supraaglomerate
Datele publicate de Eurostat arată că, în anul 2024, 40,7% dintre români locuiau în gospodării considerate supraaglomerate, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană. Comparativ, media UE este de 16,9%, în scădere față de 18,1% în anul precedent.
Situația României contrastează puternic cu cea a altor state membre. Deși mai există țări cu valori ridicate, precum Letonia (39,3%), Bulgaria (33,8%), Polonia (33,7%) și Croația (31,7%), România rămâne liderul acestui clasament negativ.
Diferențe uriașe față de alte state din UE
La polul opus, Cipru (2,4%), Malta (4,4%) și Țările de Jos (4,6%) înregistrează cele mai mici ponderi ale populației care trăiește în condiții de supraaglomerare. Diferențele sunt uriașe și scot în evidență decalajele majore dintre estul și vestul Uniunii Europene în ceea ce privește condițiile de locuire.
Ce înseamnă, concret, o locuință supraaglomerată
Eurostat definește supraaglomerarea pe baza unui criteriu clar, legat de numărul minim de camere necesare într-o gospodărie. Astfel, o locuință este considerată supraaglomerată dacă nu dispune de:
- o cameră pentru întreaga gospodărie;
- o cameră pentru fiecare cuplu;
- o cameră pentru fiecare persoană singură cu vârsta de peste 18 ani;
- o cameră pentru fiecare pereche de adolescenți de același sex (12-17 ani);
- o cameră pentru fiecare pereche de adolescenți de sex diferit (12-17 ani);
- o cameră pentru fiecare pereche de copii sub 12 ani.
O problemă socială care persistă
Deși la nivel european se observă o tendință ușoară de scădere a supraaglomerării locuințelor, România rămâne blocată într-o realitate dureroasă, care reflectă probleme mai profunde legate de sărăcie, acces limitat la locuințe adecvate și politici publice insuficiente în domeniul locuirii.
0 Comentarii