Joi 29 Iulie

Paștele pe vremea lui Ceaușescu. Românii mergeau pe ascuns la biserică. Ce obișnuia să facă dictatorul în această perioadă


Paștele pe vremea lui Ceaușescu. În acea perioadă, sărbătoarea nu era interzisă cu strictețe, dar nici nu era recunoscută oficial. De aceea, credința românilor era pusă la grea încercare, comuniștii încercând adesea să împiedice sărbătoarea Învierii Domnului. Cum mergeau românii pe ascuns la biserică și ce obișnuia să facă Ceaușescu în această perioadă.

Paștele pe vremea lui Ceaușescu

Înainte de anul 1989, unii preoţi au fost închiși, unele biserici au fost dărâmate şi sărbătorile religioase au fost băgate într-un con de umbră. În public, oamenii nu vorbeau foarte mult despre credinţă, comuniștii făcând tot posibilul să îi ţină ocupaţi pe credincioşii.

Pe mulți îi chemau la muncă în prima zi de Paște, iar pe tineri încercau sî îi ademenească cu diferite evenimente sportive, culturale sau cu discoteci cu program prelungit şi cercuri artistice, pentru a nu participa la slujbe. De asemenea, religia nu mai exista în programa de studiu a școlilor, iar seminariile şi institutele teologice erau foarte atent supravegheate de autorităţile comuniste.

Aveau un obicei prost să ne cheme în Duminica Paştelui la şcoală. Le venea mereu o idee pentru a ne strica vacanţa. Ba ne puneau la muncă voluntară, strângeam hârtii de pe stradă, ba diverse activităţi extraşcolare, numai să nu mergem la slujbe. Dar cu cât treceau anii, cu atât era şi mai permisibil Paştele”, a povestit istoricul bănăţean Mircea Rusnac, pentru Adevărul.

Paștele pe vremea lui Ceaușescu. Povestea mielului transportat cu sicriul

Paștele pe vremea lui Ceaușescu nu s-a reuşit să fie complet interzis. Oamenii nu au întors spatele Bisericii, oamenii mergând, în număr mai mic ce e drept, la slubja de Înviere. Iar Sărbătorile Pascale erau celebrate de fiecare, în mare liniște, în propriul cămin, având pe mese cozonaci şi ouă roşii.

Procurarea acestor bucate era o problemă mare la vremea aceea, cei mai norocoşi fiind cei care locuiau sau aveau rude la țară, unde puteau fi crescute găini și oi cu miei. Restul, stăteau la cozi imense şi se declarau mulţumiţi dacă reuşeau „să prindă” vreun pui sau un kilogram în plus de zahăr sau făină.

De departe, cea mai greu de cumpărat era carnea de miel, deoarece în anii ’80 nu era permis transportul alimentelor dintr-un judeţ în altul. Creativi din fire însă, românii procurau un sicriu în care puneau mieii și îi împărțeau între ei. Nimeni nu îi oprea să îi întrebe ceva sau să le ceară documente.

Paștele pe vremea lui Ceaușescu. Ce obișnuia să facă dictatorul în această perioadă

În familia Ceaușescu se pregăteau multe mâncăruri tradiţionale în perioada de Paştelui, iar la masă nu erau primiți decât membrii foarte apropiaţi ai familiei. Diferența era că nu se mergea la slujbă la biserică, Nicolae Ceauşescu, cel puţin, considerându-se ateu. Cu toate acestea, apropiaţii copiilor familiei susţin că Zoia Ceauşescu era o fire foarte credincioasă şi că ţinea toate posturile rânduite de Biserică.

În casele lor nu intra nimeni altcineva decât familia. Ei, părinţii, copiii şi nepoţii. Nici soţia lui Valentin nu intra. Obiceiurile de acasă erau sfinte şi pentru ei, care au fost nişte ţărani. Ceauşeştii ţineau sărbătorile – de Paşti, de Crăciun – în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci şi foarte multe fructe. La sărbători venea un călugăr care slujea mâncarea. Altfel, eu, unul, în biserică nu i-am văzut”, a povestit Camil Roguski, fost administrator al palatelor şi locuinţelor dictatorului.

Casa era pregătită până la cel mai mic detaliu de o echipă de peste 20 de oameni, în frunte cu Camil Roguski, Elena Ceaușescu fiind „o femeie tipicară până la exasperare”.


Comentarii Facebook