Mai multe organizații de presă îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de „opacitate” și „agresivitate” în relația cu jurnaliștii
Mai multe organizații de presă îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de „opacitate” și „agresivitate” în relația cu jurnaliștii
Jurnaliști și asociații de presă îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de „opacitate” și „agresivitate” în relația cu mass media. Criticile apar într-o scrisoare deschisă inițiată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și ActiveWatch, document susținut și de organizația internațională Reporteri fără Frontiere (Reporters without Borders).
Scrisoarea este adresată direct prim-ministrului și începe cu apelul:
„Vă adresăm această scrisoare deschisă, făcând apel să garantați accesul liber la informațiile de interes public pentru presă și, implicit, pentru cetățeni.”
Incidentul din Parlament, punctul de plecare al acuzațiilor
Organizațiile semnatare arată că demersul vine în urma incidentului petrecut pe 26 noiembrie 2025, pe holurile Parlamentului, când mai mulți jurnaliști ar fi fost împiedicați să ia declarații premierului.
Potrivit scrisorii,
„mai mulți jurnaliști au fost restricționați și chiar împinși de un ofițer de presă din subordinea departamentului de comunicare al Guvernului”, acesta având „un comportament de bodyguard de VIP” și încercând să blocheze accesul presei la premier.
După incident, Biroul de Presă al Guvernului a anunțat declanșarea unei anchete disciplinare, însă în același comunicat a transmis că:
„reamintim jurnaliștilor, cu tot respectul pentru meseria pe care aceștia o practică, că premierul Ilie Bolojan face declarații doar în cadru organizat”.
Semnatarii scrisorii susțin că gestul ofițerului de presă, chiar dacă „nu a fost în mod explicit o sarcină de serviciu”, a avut „în mod evident rolul de a îndeplini cerința dvs. de a face declarații ‘doar în cadru organizat’”.
Critici privind limitarea accesului presei
Organizațiile atrag atenția că jurnaliștii nu își pot desfășura activitatea doar în funcție de evenimentele organizate de Guvern:
„Publicul are nevoie de informare continuă, pe subiectele fierbinți, la zi”, iar acest lucru presupune declarații din partea autorităților, inclusiv imediat după evenimente de interes public.
În același document se mai arată că, de la începutul mandatului,
„s-a interzis accesul fotografilor și cameramanilor de presă la ședințele de Guvern”.
Agenția Inquam Photos este citată cu poziția potrivit căreia:
„activitatea fotojurnaliștilor nu poate fi înlocuită de ilustrația foto subiectivă furnizată de fotografii aflați pe statul de plată al guvernului (...), limitarea accesului presei fiind o trăsătură definitorie în regimurile iliberale.”
Acuzații legate de lipsa transparenței
Jurnaliștii acreditați la Guvern reclamă și faptul că agenda premierului este anunțată tardiv:
„agenda prim-ministrului este anunțată în mod constant tardiv, de multe ori după ce evenimentele de pe agendă au avut loc”, iar unele întâlniri nu sunt făcute publice deloc.
În acest context este menționată și platforma RUTI, care, deși există, nu este utilizată de Guvern pentru transparentizarea întâlnirilor.
Semnatarii concluzionează:
„Ați vorbit despre un Guvern al transparenței, dar iată că, în practică, atitudinea nu este doar de opacitate, ci chiar și de agresivitate în relația cu presa.”
Referire la climatul general față de jurnaliști
În scrisoare se mai arată că:
„gestul ofițerului dvs. de presă de a împinge jurnaliști rămâne grav” și că acesta contribuie la accentuarea unui climat periculos pentru democrație, fiind comparat cu comportamente similare ale unor lideri politici care au chemat poliția împotriva jurnaliștilor sau au incitat la ură împotriva presei.
Solicitarea organizațiilor
În final, organizațiile cer premierului:
„să garantați acest drepturi nu doar la nivel declarativ, ci și faptic”, referindu-se la accesul la informații și libertatea presei.
De asemenea, îi solicită să creeze un cadru „structurat, organizat și civilizat” de colaborare cu presa, care să permită informarea corectă a publicului fără a afecta activitatea Guvernului.
Iată mai jos textul integral al scrisorii deschise:
Cabinetul Bolojan, opac și agresiv în relația cu presa - Scrisoare deschisă adresată prim-ministrului României
Un număr larg de organizații neguvernamentale preocupate de libertatea presei, accesul la informațiile de interes public și buna guvernare, jurnaliști acreditați la Guvern, precum și colegi ai acestora, critică, într-o scrisoare deschisă publicată azi, opacitatea și agresivitatea cabinetului Bolojan în relația cu presa. Scrisoarea, inițiată de Centrul pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch, este susținută și de organizația internațională Reporteri fără Frontiere (Reporters without Borders).
______________________
9 decembrie 2025
Cabinetul Bolojan, opac și agresiv în relația cu presa - Scrisoare deschisă adresată prim-ministrului României
Stimate domnule prim-ministru Ilie Bolojan,
Vă adresăm această scrisoare deschisă, făcând apel să garantați accesul liber la informațiile de interes public pentru presă și, implicit, pentru cetățeni.
Scrisoarea noastră vine în urma incidentului care a avut loc pe 26 noiembrie 2025, pe holurile Parlamentului României, când mai mulți jurnaliști au fost restricționați și chiar împinși de un ofițer de presă din subordinea departamentului de comunicare al Guvernului. Cu un comportament de bodyguard de VIP, ofițerul de presă încerca să împiedice jurnaliștii să vă ia declarații.
Biroul de Presă al Guvernului a anunțat în urma incidentului că va exista o anchetă disciplinară. Însă incidentul nu pare a fi un simplu accident.
De exemplu, în anunțul făcut de Biroul de Presă al Guvernului cu privire la ancheta disciplinară, se subliniază că: “reamintim jurnaliștilor, cu tot respectul pentru meseria pe care aceștia o practică, că premierul Ilie Bolojan face declarații doar în cadru organizat”. Gestul ofițerului de presă, chiar dacă nu a fost în mod explicit o sarcină de serviciu, după cum a declarat ulterior purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a avut în mod evident rolul de a îndeplini cerința dvs. de a face declarații “doar în cadru organizat”.
Referitor la alegerea de a da declarații doar “în cadru organizat”, subliniem că jurnaliștii nu își pot informa publicul exclusiv în funcție de evenimentele (sporadice) de comunicare formală pe care le decide un prim-ministru și echipa sa. Publicul are nevoie de informare continuă, pe subiectele fierbinți, la zi, iar comunicarea pe aceste teme trebuie să vină din surse de autoritate, așa cum este prim-ministrul României. Referitor la incidentul de pe 26 noiembrie, reamintim că participarea premierului la un eveniment organizat și derulat în cadrul Parlamentului este o activitate de mare interes public. În general, participanții - politicieni, factori de decizie parlamentară sau executivă -, dau declarații imediat după astfel de întâlniri, atât în România, cât și în orice altă democrație occidentală. Doar lipsa de interes pentru o informare completă și exhaustivă a publicului împiedică echipa de presă a Guvernului să organizeze, acolo unde jurnaliștii sunt prezenți pentru a relata, spații ad-hoc pentru declarații, adică un „cadru organizat”.
În acest context, mai reamintim că de la începutul mandatului dumneavoastră ca prim-ministru la Palatul Victoria s-a interzis accesul fotografilor și cameramanilor de presă la ședințele de Guvern. Luând act de această situație, Inquam Photos, o importantă agenție de fotografie de presă, a atras public atenția asupra faptului că “activitatea fotojurnaliștilor nu poate fi înlocuită de ilustrația foto subiectivă furnizată de fotografii aflați pe statul de plată al guvernului și trecută prin filtrul biroului de presă, limitarea accesului presei fiind o trăsătură definitorie în regimurile iliberale.”
De asemenea, jurnaliști acreditați la Guvern semnalează că agenda prim-ministrului este anunțată în mod constant tardiv, de multe ori după ce evenimentele de pe agendă au avut loc. Aceștia mai semnalează și că unele dintre întâlnirile prim-ministrului nu sunt anunțate public. Reamintim că pentru a face publice aceste întâlniri, Guvernul are la dispoziție și noua platformă RUTI, lansată recent public. Tehnic, nu există obligația legală de a folosi RUTI, dar doar pentru că Guvernul a omis convenabil să o declare „operațională”. Nimic nu vă împiedică, domnule prim-ministru, să fiți printre primii care o folosesc, luând exemplul altor miniștri și secretari de stat.
Dvs., domnule prim-ministru, ați vorbit despre un Guvern al transparenței, dar iată că, în practică, atitudinea nu este doar de opacitate, ci chiar și de agresivitate în relația cu presa.
Este important că totuși ați clarificat faptul că nu susțineți agresivitatea împotriva jurnaliștilor. Însă gestul ofițerului dvs. de presă de a împinge jurnaliști rămâne grav și are impact nu doar asupra imaginii dvs., ci și asupra normelor democratice al căror protector și promotor ar trebui să fiți. Acum o jumătate de an, Ana Maria Gavrilă, lidera POT, chema poliția pentru că jurnaliștii îi puneau întrebări. La fel de agresiv s-au comportat și încă o fac și alți lideri ai partidelor suveraniste, inclusiv incitând la ură la adresa jurnaliștilor. Faptul că, acum, în aceeași postură se află și o persoană angajată în slujba puterii nu face decât să contribuie la accelerarea tendințelor nedemocratice și să ofere un exemplu regretabil unor actori care subminează democrația și statul de drept.
Accesul la informații și libertatea media sunt drepturi fundamentale, iar ziariștii le exercită în virtutea dreptului publicului de a fi informat. Vă solicităm să garantați acest drepturi nu doar la nivel declarativ, ci și faptic.
Credem că Biroul de Presă al Guvernului poate găsi soluții pentru a crea un cadru structurat, organizat și civilizat de colaborare cu presa, în așa fel încât activitatea Guvernului să nu fie împiedicată și, în același timp, publicul să fie informat în legătură cu deciziile de politică publică care îl privesc.
1 Comentariu