Lovitură pentru români: facturile la gaze s-ar putea dubla de la 1 aprilie! Gazul a trecut de 100 de euro/MWh, iar un vârf de 180 de euro nu e exclus

Facturile la gaze ar putea crește cu peste 100% de la 1 aprilie, dacă dispare plafonarea. Ce arată o analiză XTB

Românii ar putea primi de la 1 aprilie facturi la gaze de două ori mai mari sau chiar mai mult, dacă plafonarea prețurilor este eliminată, potrivit unei analize a lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, potrivit agerpres.

Avertismentul vine în timp ce prețul gazelor pe piețele europene a reluat creșterea, iar iarna se apropie cu depozite mai goale decât de obicei.

Cotația de pe bursa olandeză Dutch TTF, reperul pentru prețul gazelor în Europa, a trecut miercuri, 28 octombrie, de 100 de euro pe megawatt-oră (MWh). Numai în octombrie, prețul a urcat cu 36,2%. În SUA, unde gazul a rămas relativ stabil din primăvară, creșterea din această lună este de doar 2,3%.

Europa nu se mai poate baza pe gazul din Orientul Mijlociu, din cauza conflictului din regiune. Fără volume importante din Qatar, a cumpărat din alte surse, la prețuri tot mai mari. Gazul lichefiat (GNL) adus din SUA acoperă acum aproximativ 30% din cerere.

Depozitele europene, sub nivelul obișnuit

Continentul a ieșit din iarna trecută cu depozitele pline doar în proporție de 28%, față de 34% cu un an înainte. La 21 octombrie, erau pline în proporție de trei sferturi. Reticența de a le umple ține și de preț: costul mediu al gazului injectat este al doilea cel mai mare din ultimii zece ani, arată analiza.

Vremea va decide în mare măsură evoluția prețurilor în această iarnă, mai ales în țări cu stocuri sub medie, precum Germania. Europa va concura cu Asia pentru transporturile de GNL, iar Cazacu se așteaptă la „potențiale episoade de volatilitate pronunțată”. Cu gazul rusesc restricționat și exporturile Qatarului afectate, SUA ar urma să devină principala sursă.

Prețurile sunt încă departe de vârfurile din 2022. Cu datorii publice mari și dobânzi ridicate în Europa, o nouă criză energetică ar apăsa însă suplimentar pe economie și pe consumatori. Analiza mai semnalează un risc: mesajul SUA către aliații din Golful Persic să fie pregătiți pentru o nouă rundă de conflict cu Iranul, scurtă, dar intensă, după alegerile din 3 noiembrie.

Până unde poate urca prețul

Pe termen scurt, traderii urmăresc dacă prețul se stabilizează peste sau sub pragul de 100 de euro/MWh. Dacă îl depășește, următoarele niveluri ar fi 115 euro/MWh, apoi 140–145 euro/MWh. Cazacu nu exclude nici un vârf de 180 de euro/MWh, dacă gerul durează mult.

În SUA, gazul costă echivalentul a aproximativ 8 euro/MWh. Diferența pune sub semnul întrebării viabilitatea unor industrii, în România și în restul Europei.

Depozitele din România sunt ocupate în proporție de 88%, peste media europeană de 75%, dar sub nivelul de anul trecut, când ajunseseră la 98%. Frigul a împins miercuri importurile la 14,7 milioane de metri cubi (155 GWh), din care 6,7 milioane de metri cubi (71 GWh) au fost reexportate.

Ce se întâmplă cu plafonarea

Schema actuală stabilește prețuri maxime pentru producătorii și furnizorii de gaze. Fără ea, facturile finale ar putea crește de la 1 aprilie cu peste 100%. Scenariul de bază al XTB e totuși altul: „dacă prețul gazelor pe burse rămâne peste 50-60 EUR/MWh, o amânare sau o schemă nouă de compensare ar fi variantele probabile”, se arată în analiză.

Atuul României este producția din proiectul Neptun Deep. Pentru consumatori va conta cât din creșterea masivă a ofertei interne se va vedea în prețuri. Pentru familiile cu venituri mici, o trecere bruscă la prețul pieței ar fi greu de suportat, spune Cazacu.

Ar exista și câștigători: românii care dețin acțiuni la Romgaz și Petrom, direct sau prin fonduri listate și pensii. Veniturile producătorilor ar crește, dar împărțirea profiturilor depinde de schema de plafonare adoptată.

„Identificarea unui nivel de echilibru într-o economie complexă este o misiune importantă, dar nu ușoară”, a spus Cazacu.