România, din nou în topul rușinos al Europei la prețul energiei electrice! Cât a ajuns să coste un MWh și ce ne așteaptă în această iarnă

România a ajuns din nou în fruntea clasamentului european al prețurilor ridicate la energia electrică, după ce cotațiile de pe piața spot au atins aproximativ 323 de euro/MWh, la un nivel similar celui din Ungaria, potrivit platformei EU Energy Live. În intervalele de vârf de consum, prețurile pot depăși chiar și 500 de euro/MWh, conform informațiilor prezentate în analiza citată.

Nivelul ridicat al cotațiilor pune presiune asupra consumatorilor și companiilor, în contextul în care unele piețe europene înregistrează prețuri mult mai mici. De exemplu, în anumite zone din Scandinavia, energia se tranzacționează la valori de aproximativ 13–17 euro/MWh, în funcție de interval și de piața analizată.

Prețurile de pe piața pentru ziua următoare (PZU) variază în funcție de cerere, disponibilitatea producției și capacitatea de import. Atunci când consumul crește, iar producția internă nu poate acoperi necesarul, România devine mai expusă cotațiilor ridicate din regiune.

De ce ajunge România să aibă prețuri atât de mari la energie

Unul dintre factorii invocați este capacitatea limitată a interconexiunilor transfrontaliere. Atunci când energia este mai ieftină în alte state, posibilitatea de a importa cantități suficiente depinde de capacitatea disponibilă a rețelelor și de situația piețelor din țările vecine. În perioadele de deficit regional, importurile nu garantează accesul la energie ieftină.

Un alt element important este structura mixului de producție. Producția fotovoltaică și eoliană depinde de condițiile meteorologice, iar perioadele cu vânt slab sau cu radiație solară redusă pot diminua contribuția surselor regenerabile. În același timp, seceta și debitele reduse ale râurilor pot afecta producția hidroenergetică.

În astfel de situații, sistemul poate avea nevoie de o contribuție mai mare din partea centralelor pe gaze, a altor capacități disponibile și a importurilor. Costurile depind însă de disponibilitatea efectivă a acestor surse și de prețurile din piață.

Disponibilitatea producției nucleare reprezintă, de asemenea, un factor important pentru echilibrul sistemului. O eventuală indisponibilitate a unor unități de la centrala de la Cernavodă poate reduce oferta de energie cu volume semnificative, ceea ce amplifică presiunea asupra celorlalte surse. Situația exactă a unităților și cauzele eventualelor opriri trebuie însă verificate prin datele oficiale ale operatorului.

Dependența de piața spot amplifică expunerea la scumpiri

Un alt factor relevant este volumul de energie achiziționat pe termen scurt. Piața pentru ziua următoare este influențată de echilibrul dintre cerere și ofertă pentru fiecare interval de livrare, iar prețurile pot varia puternic de la o oră la alta.

În perioadele în care energia disponibilă prin contracte pe termen lung nu acoperă necesarul, furnizorii și traderii pot avea o expunere mai mare la prețurile de pe PZU. Astfel, episoadele de deficit de producție sau de creștere a consumului pot duce la majorări rapide ale cotațiilor.

Totuși, prețul spot nu se transferă automat și integral în factura fiecărui consumator. Impactul asupra facturilor depinde de contractele de furnizare, de structura achizițiilor și de regulile de facturare aplicabile.

Prețurile ridicate pun presiune asupra companiilor și economiei

Cotații de ordinul sutelor de euro pe MWh pot crește costurile companiilor cu un consum mare de energie și pot afecta competitivitatea unor sectoare industriale. În cazul în care aceste niveluri persistă, firmele pot fi nevoite să își ajusteze bugetele, să reducă alte cheltuieli sau să transfere o parte din costuri în prețurile produselor și serviciilor.

Printre soluțiile invocate pentru reducerea vulnerabilității sistemului se numără dezvoltarea capacităților de stocare, investițiile în noi surse de producție, inclusiv în capacități care pot furniza energie constant, și modernizarea rețelelor de transport și distribuție. Interconexiunile mai puternice pot contribui, la rândul lor, la integrarea pieței românești în cea europeană.

Evoluția prețurilor în această iarnă va depinde de mai mulți factori: temperaturi, nivelul consumului, disponibilitatea centralelor, producția regenerabilă, condițiile hidrologice și situația piețelor din regiune. Cotațiile ridicate din prezent indică o vulnerabilitate a sistemului, dar nu sunt suficiente, singure, pentru a stabili că aceleași niveluri se vor menține pe tot parcursul sezonului rece.