Teoria vaccinurilor care provoacă autism e ca „un zombi care nu moare”: O expertă de la EMA explică de ce mitul încă există și face foarte mult rău

Teoria potrivit căreia vaccinurile provoacă autism continuă să circule la aproape trei decenii de la apariție, deși numeroase cercetări științifice nu au identificat o legătură cauzală între vaccinare și autism. Alexandra Păcurariu, specialistă în cadrul Agenției Europene a Medicamentului (EMA), compară această dezinformare cu „un zombi care nu moare și continuă să se reinventeze”. Într-o prezentare susținută la Amsterdam, la care a participat și Mediafax, experta a explicat cum au fost verificate suspiciunile privind siguranța vaccinurilor, inclusiv printr-un studiu danez care a analizat datele a peste 1,2 milioane de copii.

„Un zombi care nu moare”. Cum a supraviețuit teoria despre vaccinuri și autism

Alexandra Păcurariu, specialistă în farmacoepidemiologie în cadrul EMA, a explicat că teoria falsă privind legătura dintre vaccinuri și autism își are originea într-un articol publicat în 1998 în revista medicală The Lancet. Cercetarea, coordonată de medicul britanic Andrew Wakefield, sugera o posibilă asociere între vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) și apariția autismului. Studiul includea doar 12 copii și nu putea demonstra o relație de cauzalitate.

Ulterior, investigațiile au scos la iveală probleme grave legate de cercetare, iar articolul a fost retras integral în 2010.

Cu toate acestea, afirmațiile au continuat să circule și să influențeze percepția publică asupra vaccinării. „Mitul este un pic ca un zombi care nu moare și doar se reinventează”, a explicat Alexandra Păcurariu, descriind felul în care aceeași teorie revine în spațiul public sub forme diferite. Experta a arătat că, după ce presupusa legătură dintre vaccinul ROR și autism a fost infirmată, argumentele celor care susțineau teoria s-au schimbat. Suspiciunile s-au mutat mai întâi asupra tiomersalului, un conservant care conține un compus organic al mercurului, iar ulterior asupra adjuvanților pe bază de aluminiu, utilizați în unele vaccinuri pentru stimularea răspunsului imun.

Păcurariu a subliniat că nici tiomersalul, nici adjuvanții pe bază de aluminiu nu sunt ingrediente ale vaccinului ROR care a stat la baza controversei inițiale. „Când această explicație a dispărut, au găsit aluminiul. Din nou, o nouă explicație, un nou discurs”, a spus experta, referindu-se la schimbarea succesivă a argumentelor folosite pentru a susține teoria.

Studiul pe peste 1,2 milioane de copii: Ce au descoperit cercetătorii

Unul dintre exemplele prezentate de specialista EMA a fost un studiu danez de amploare, bazat pe registre medicale naționale. Cercetătorii au analizat asocierea dintre expunerea la aluminiul din vaccinurile administrate în primii doi ani de viață și apariția a 50 de afecțiuni cronice. Printre bolile urmărite s-au numărat autismul, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), astmul, alergiile și diferite afecțiuni autoimune. Studiul nu a identificat dovezi că expunerea la aluminiul din vaccinuri ar fi asociată cu o creștere a riscului pentru afecțiunile analizate.

Utilizarea registrelor medicale le-a permis cercetătorilor să urmărească un număr foarte mare de copii și să compare istoricul vaccinării cu diagnosticele înregistrate ulterior, fără să fie nevoie să organizeze un studiu clinic experimental în care participanții să fie repartizați în funcție de vaccinare.

Autorii au precizat că rezultatele nu susțin existența unor creșteri moderate sau mari ale riscului pentru majoritatea afecțiunilor investigate. Totuși, ca în orice cercetare observațională, nu pot fi excluse în mod absolut toate efectele foarte mici, în special pentru boli rare. Acest tip de cercetare face parte din monitorizarea siguranței vaccinurilor după autorizare, când datele din practica medicală pot ajuta la identificarea și evaluarea unor posibile reacții adverse.

OMS a reevaluat dovezile privind vaccinurile și autismul în 2025

În decembrie 2025, Comitetul Consultativ Global pentru Siguranța Vaccinurilor din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a reafirmat că dovezile științifice disponibile nu susțin existența unei relații cauzale între vaccinare și tulburările din spectrul autist. Evaluarea a inclus cercetări publicate între 2010 și august 2025, precum și analize referitoare la tiomersal și adjuvanții pe bază de aluminiu.

OMS a reafirmat concluziile evaluărilor anterioare, realizate în 2002, 2004 și 2012, potrivit cărora vaccinurile analizate nu au fost asociate cauzal cu autismul. Reevaluarea ilustrează modul în care siguranța vaccinurilor este examinată în mod repetat, pe măsură ce apar date noi, iar concluziile sunt verificate în raport cu ansamblul dovezilor disponibile.

De ce o afecțiune apărută după vaccinare nu înseamnă automat că vaccinul a provocat-o

Alexandra Păcurariu a atras atenția și asupra unei erori frecvente în interpretarea informațiilor medicale: presupunerea că un eveniment apărut după vaccinare a fost provocat automat de vaccin. Faptul că două evenimente se produc unul după altul nu demonstrează, de unul singur, existența unei relații de cauzalitate. Pentru a verifica o asemenea ipoteză, cercetătorii trebuie să analizeze grupuri mari de persoane și să țină cont de alți factori care ar putea explica apariția unei afecțiuni.

Experta a discutat și despre fenomenul cunoscut în epidemiologie drept healthy vaccinee bias, o posibilă eroare de interpretare care apare atunci când persoanele vaccinate diferă de cele nevaccinate prin comportamentul lor față de sănătate. De exemplu, părinții care își vaccinează copiii pot apela mai frecvent la serviciile medicale, ceea ce poate duce la identificarea și diagnosticarea mai rapidă a unor afecțiuni. Într-o asemenea situație, diferențele dintre grupuri nu demonstrează automat că vaccinarea a provocat boala. Ele trebuie analizate în context, alături de ceilalți factori care pot influența rezultatele.

Monitorizarea pe termen lung este importantă și pentru identificarea reacțiilor adverse foarte rare, care pot necesita analiza datelor provenite de la sute de mii sau chiar milioane de persoane.

România, afectată de scăderea vaccinării și de reapariția rujeolei

Subiectul este deosebit de relevant pentru România, unde acoperirea vaccinală împotriva rujeolei a scăzut în ultimii ani. Potrivit datelor OMS menționate în materialul prezentat, acoperirea cu prima doză a vaccinului ROR a coborât de la 90% în 2018 la 78% în 2024. În cazul celei de-a doua doze, scăderea a fost de la 81% la 62%.

Ambele valori sunt sub pragul de 95% recomandat pentru prevenirea focarelor de rujeolă. România a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeolă în 2024, cel mai mare număr înregistrat în țară după 1993, potrivit OMS.

Scăderea vaccinării nu are însă o singură cauză. Pe lângă dezinformare și neîncredere, pot contribui dificultățile de acces la servicii medicale și lipsa unei informări adecvate.

Dezinformarea despre vaccinuri trece granițele prin comunitățile de migranți

În cadrul aceluiași seminar, Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine și fondatoare a Vaccine Confidence Project, a avertizat că informațiile false despre vaccinuri se pot răspândi rapid între comunitățile de migranți și țările lor de origine. Cercetătoarea a prezentat exemple din comunități somaleze stabilite în Suedia, Regatul Unit și Statele Unite, unde au circulat temeri nefondate privind legătura dintre vaccinul ROR și autism.

Întrebată de Mediafax despre responsabilitatea României în combaterea dezinformării care afectează comunitățile românești din străinătate, Larson a explicat că atât țările gazdă, cât și cele de origine au un rol în transmiterea informațiilor medicale corecte.