Joi 13 Mai

Lista completa a celor 19 membri ai Grupului de Comunicare Strategică, ce ne decide viața de la începutul pandemiei


Emilia Șercan, jurnalistă la PressOne, a reușit, după luni întregi, să îi identifice pe cei 19 membrii ai Grupului de Comunicare Strategică, care ne decid viața de mai bine de un an, dar pe care autoritățile statului au refuzat să îi facă publici.

Am reușit să-i identific pe toți cei 19 membri ai Grupului de Comunicare Strategică, entitatea care controlează de la finalul lui februarie 2020 întreaga comunicare despre evoluția epidemiei în România.

Acel Grup care anunță zilnic, la ora 13:00, buletinul de informații despre numărul de noi îmbolnăviri, decese, rata de infecție din fiecare județ etc. Și e tot acel grup care s-a opus constant timp de un an de a fi comunicate datele în mod defalca, pe județe.

Ce aflăm azi:

-autoritățile medicale sunt complet marginalizate - există un singur reprezentant al Ministerului Sănătății;

-Dacă Sănătatea are un reprezentant, Jandarmeria are doi, Poliția de Frontieră are doi, IGSU are doi, Poliția Română are doi etc;

-12 din 19 membri au grade militare sau de poliție;

-aproape toți membrii sunt purtători de cuvânt sau directori ai direcțiilor de comunicare din instituțiile unde lucrează.

Când am cerut informațiile astea oficial, argumentul folosit de Ministerul de Interne pentru a nu le da a fost că informațiile conțin date cu caracter personal „fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor””, a scris jurnalista Emilia Șercan pe Facebook.

Cine sunt membrii Grupului de Comunicare Strategică? Ancheta PressOne

PressOne i-a identificat pe toți cei 19 membri ai Grupului de Comunicare Strategică, entitatea care controlează de la finalul lui februarie 2020 întreaga comunicare despre evoluția epidemiei în România.

Guvernul refuză în mod sistematic de mai bine de un an, în ciuda numeroaselor solicitări ale presei, ONG-urilor și a trei interpelări parlamentare, să spună publicului cine sunt membrii acestui Grup, singura autoritate care decide ce trebuie să știm – sau să nu știm – despre situația COVID-19 în țară.

Datele arată că informațiile pe care le primim sunt în afara oricărui control al autorităților medicale și de sănătate publică și că toate deciziile sunt luate de oameni de comunicare din opt structuri militarizate ale statului, cele mai multe din aparatul Ministerului de Interne.

12 dintre cei 19 membri ai grupului au grade militare

Autoritățile medicale de sănătate publică sunt complet marginalizate. De exemplu, Institutul Național de Sănătate Publică sau direcțiile de sănătate publică nu au niciun membru în Grupul de Comunicare Strategică.

Singurul reprezentant al unei structuri medicale în Grup este directoarea Direcției Relații cu Presa, Afaceri Europene și Relații Internaționale din Ministerul Sănătății.

Argumentul folosit de autoritățile statului atunci când li s-a cerut public să comunice numele membrilor grupului a fost că aceste informații conțin date cu caracter personal, „fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor”.

Acum aflăm că membrii acestui grup sunt, aproape exclusiv, purtători de cuvânt sau directori ai direcțiilor de comunicare din instituții guvernamentale – oameni care au un statut public și care comunică public informații pentru instituțiile unde lucrează.

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a fost înființat prin Hotărârea nr. 2/24.02.2020 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU), semnată de ministrul de Interne Marcel Vela. La acea dată, în România încă nu fusese confirmată nicio infectare cu SARS-CoV-2. Primul caz confirmat oficial datează din 26.02.2020.

Lipsa acută de informații despre evoluția pandemiei, mai ales lipsa unor informații despre testările defalcate la nivel de județ, a determinat presa și ONG-urile să întrebe autoritățile guvernamentale, în mod constant, cine face parte din Grup.

La o solicitare pe care am adresat-o pe 31 martie 2020, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) răspundea în aceeași zi.

Fără să comunice numele membrilor Grupului, Biroul de Presă al MAI enumera, în acel răspuns, doar instituțiile din care fac parte membrii entității.

Grupul de Comunicare Strategică are în componență experți în comunicare desemnați din partea următoarelor instituții: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul de Telecomunicații Speciale, putând fi suplimentat cu specialiști de la alte instituții, în funcție de necesitate”.

În plus, Biroul de Presă al MAI spunea și că nu poate comunica „nominal membrii acestui Grup” pentru întrucât componența variază „în funcție de evoluția situației operative înregistrate pe teritoriul României”.

Răspunsul oficial se încheia cu formularea standard folosită de mai toate instituțiile statului după intrarea în vigoare a Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) atunci când vine vorba despre numele unei persoane: „informațiile solicitate sunt date cu caracter personal, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor”.

În traducere liberă, numele experților care lucrează în departamente special destinate comunicării publice nu sunt informații publice!

Militarizarea actului de comunicare publică

Din datele pe care am reușit să le reconstitui despre componența Grupului de Comunicare Strategică cu ajutorul mai multor surse reiese că acesta are 19 de membri.

În acest moment, Grupul este împărțit în două părți:

-una activă, care reunește nouă membri din șase instituții: Guvern, Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Situații de Urgență (din subordinea MAI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

-cealaltă parte a Grupului, care reunește alți zece membri din alte șase instituții, asigură suportul pentru comunicarea evenimentelor care implică instituțiile pe care le reprezintă. Aceste șase instituții sunt: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Dintre cele 12 entități ale statului care au reprezentanți în acest grup, opt sunt de factură militară, iar cel puțin 12 membri ai Grupului de Comunicare Strategică au grade militare sau de poliție.

Singurul membru a cărui identitate a fost cunoscută până acum cu certitudine este Andi Manciu, coordonatorul Grupului de Comunicare Strategică și consilier de stat la cancelaria premierului Florin Cîțu. Acesta susține că opțiunea de a nu fi comunicată componența Grupului a aparținut chiar membrilor acestuia.

Eu nu am avut o problemă să se cunoască componența, însă membrii sunt funcționari publici și nu au vrut să se știe că fac parte din acest Grup”.

Deși toți membrii grupului sunt fie purtători de cuvânt, fie directori ai structurilor de comunicare în instituțiile în care sunt angajați, aceștia nu au dorit ”să se expună”.

S-a făcut mare tam-tam în jurul GCS-ul și nu au vrut să se expună. Eu nu pot să-i forțez sau să decid în locul lor”, afirmă Manciu.

Sursele consultate au explicat faptul că Ministerul Afacerilor Externe are doi reprezentanți în acest grup deoarece comunică datele pentru cetățenii români aflați în străinătate.

De cealaltă parte, Poliția de Frontieră a fost cooptată la începutul epidemiei, când zeci de mii de cetățeni români erau pe cale să se întoarcă din străinătate în condițiile în care multe state aveau granițele deja blocate, iar la intrarea în România se instituise carantină obligatorie pentru cei veniți din alte țări.

Acum comunicarea între membrii grupului se desfășoară preponderent online, pe un grup de WhatsApp.

Există un grup de WhatsApp în care se postează date, iar unii le preiau și se ocupă efectiv de întocmirea buletinului [zilnic]”, mai precizează o sursă.

Informația este confirmată și de coordonatorul Grupului.

Acum nu facem altceva decât să agregăm datele pe care le primim de la instituții”, mai susține Andi Manciu.

Mai departe, informațiile sunt diseminate presei tot printr-un grup de WhatsApp.

Întrebat de ce nu există în acest Grup nici un reprezentant al Institutului Național de Sănătate Publică, Andi Manciu a declarat că reprezentarea medicală e asigurată de persoana desemnată de Ministerul Sănătății. 

Cine sunt membrii Grupului de Comunicare Strategică

I. Structura activă a grupului are 9 membri:

Guvern

ANDI MANCIU – coordonatorul Grupului de Comunicare Strategică. În prezent ocupă funcția de consilier de stat în Guvernul României. A fost ziarist specializat în domeniul politic timp de nouă ani. A intrat în presă în 2006 la Realitatea TV. Ulterior, a fost reporter la Evenimentul Zilei, la agenția de știri NewsIn, la B1 TV și la agenția de presă Mediafax. A ieșit din presă în 2015 pentru a se ocupa de comunicare politică. A fost coordonator al Departamentului de Comunicare al PNL timp de patru ani, până în noiembrie 2019. După ce președintele PNL, Ludovic Orban, a devenit premierul României, Manciu a devenit consilier de stat al prim-ministrului și coordonator al comunicării la nivel guvernamental.

IULIAN DRĂGOI – este comisar de poliție și detașat consilier la cabinetul secretarului de stat Andi Manciu de la Guvern. A fost director al Departamentului de Comunicare Strategică din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), dar și șef împuternicit al Direcției de Informare și Relații Publice din MAI. A lucrat în presă înainte să devină ofițer de poliție. A fost reporter acreditat pe poliție la Realitatea TV și, mai apoi, la România TV. Din februarie 2016 a intrat în Ministerul de Interne, fiind angajat ca ofițer la Direcția de al Direcției de Informare și Relații Publice, pe care a ajuns să o conducă prin împuternicire patru ani mai târziu.

Ministerul de Interne

SORINA ELENA COȘBUC – este consilier al ministrului de Interne, funcție pe care a avut-o atât în mandatul lui Marcel Vela, cât și în cel al lui Lucian Bode. Înainte să intre în zona de consiliere politică a fost producător executiv al știrilor de la Realitatea TV și producător al emisiunii „Jocuri de Putere”, moderată de fostul realizator TV Rareș Bogdan, în prezent europarlamentar PNL. De altfel, Sorina Coșbuc a plecat din presă imediat după intrarea PNL la guvernare, în noiembrie 2019. A fost pentru două luni (noiembrie 2019 – ianuarie 2020) consilier al ministrului de Interne Marcel Vela, după care a intrat în echipa de consilieri ai secretarului de stat Andrei Baciu de la Ministerul Sănătății, unde a stat foarte puțin, întorcându-se din nou în poziția de consilier al lui Vela.  

ADRIAN CUȚURESCU – este inspector principal și directorul adjunct al Centrului Cultural din Ministerul de Interne, funcție pe care o ocupă începând cu 2019. În anul 2008 lucra deja la Direcția de Informare și Relații Publice din MAI, la acel moment fiind simplu agent de poliție. A intrat în corpul ofițerilor de poliție în anul 2015.   

Ministerul Sănătății

OANA GRIGORE – este directoarea Direcției Relații cu Presa, Afaceri Europene și Relații Internaționale din Ministerul Sănătății. Lucrează din 2003 în Ministerul Sănătății, unde a ocupat timp de mai mulți ani, cu scurte perioade de pauză, funcția de purtător de cuvânt.

Ministrul Afacerilor de Externe

ANDREI ȚĂRNEA – este diplomat și directorul general al Direcției pentru Comunicare și Diplomație Publică al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). A fost timp de șapte ani directorul Institutului Aspen România (2010 – 2017). A fost comisar al Sezonului România – Franța (2018 – 2019), un program guvernamental bilateral creat cu scopul de a schimba imaginea publică la nivel de societate prin cultură.

OANA DARIE – este purtător de cuvânt al MAE din iunie 2018. Lucrează în MAE din 2015, anterior fiind consilier pentru Afaceri Europene și secretar I. Și-a început cariera în sistemul public în 2006, la Ministerul Sănătății, unde a fost consilier pentru Afaceri Europene timp de doi ani, după care a lucrat timp de trei ani, pe aceeași poziție, la Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului. Între 2011 și 2015 a lucrat la Comisia Europeană ca jurist.

Departamentul pentru Situații de Urgență

THEODOR DAN MIHAI – este purtătorul de cuvânt al Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului de Interne din vara anului trecut. A intrat în aparatul guvernamental la începutul anului 2019 în poziția de consilier la cabinetul secretarului de stat Raed Arafat. În prima declarație de avere completată ca angajat al statului, Mihai afirmă că anterior nu a realizat niciun venit și nu declară niciun bun imobil sau mobil și nici un cont în bancă. Practic are o declarație de avere goală. De asemenea, nu există nicio informație publică despre activitatea lui anterioară.

Serviciul de Telecomunicații Speciale

CĂTĂLIN CHIRCĂ – este locotenent-colonel și este purtătorul de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) din noiembrie 2019. Anterior, începând cu 2010, a lucrat ca ofițer la IGSU al județului Alba pentru trei ani, iar din 2013 a devenit purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Este absolvent al Academiei Forțelor Terestre, iar ulterior a obținut o diplomă de licență în drept la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

II. Structura de suport a grupului are 10 membri:

Ministerul Apărării Naționale

CONSTANTIN SPÂNU – este general de brigadă și șef al Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale (MApN) începând cu 2016. Din 1999 lucrează în diverse structuri care se ocupă de comunicare în MApN, iar timp de opt ani a fost purtător de cuvânt al instituției. A absolvit Academia Forțelor Aeriene în 1993, deține o diplomă de licență în științe politice la Universitatea din București și a urmat mai multe cursuri de perfecționare în străinătate.

Ministerul Transporturilor

LAURENȚIU VOICU – este directorul Direcției de Comunicare, Relația cu Sindicatele, Patronatele și Organizațiile Neguvernamentale din Ministerul Transporturilor din 2016. Lucrează în administrația publică de la începutul anilor 2000, cea mai mare parte a timpului fiind angajat al Ministerului Transporturilor, însă în trecut a mai fost consilierul personal al președintelui Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, dar și membru în Consiliile de Administrație de la TAROM, Administrația Canalelor Navigabile Constanța sau Administrația Fluvială Dunărea de Jos.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

ALINA MOISOI –  este colonel de pompieri și șefa Serviciului de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), dar și coordonatoarea comunicării pentru Comitetul Național a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). Potrivit propriei pagini de Facebook, Moisoi a studiat Dreptul la Universitatea „Nicolae Titulescu”.

ADRIAN MARIN – este maior și purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Lucrează de circa zece ani în IGSU în zona de comunicare, pentru o perioadă fiind parte a colectivului de redacție al Revistei „Dealul Spirii”.

Inspectoratul General al Poliției Române

GEORGIAN DRĂGAN – este comisar-șef și împuternicit din septembrie 2020 să conducă Centrul de Informare și Relații Publice din Poliția Română. Lucrează în structura de comunicare a Poliției Române din 2014, asigurând și în prezent atribuții de purtător de cuvânt. Lucrează în structurile Ministerului de Interne începând cu 2012, după ce a absolvit Academia de Poliție.

CORNEL OCTAVIAN DAN – este comisar și împuternicit șef al Serviciului de Comunicare și Informare Publică din cadrul Centrul de Informare și Relații Publice din Poliția Română. Lucrează în această structură din 2013, anterior fiind polițist la Secția 23 din București.

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

SORIN DESPINA – este colonel și împuternicit din ianuarie 2020 ca șef al Serviciului Comunicare Publică din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR). Lucrează de peste 20 de ani în Jandarmerie, iar cea mai mare parte a acestora a activat în cadrul Revistei „Jandarmeria Română”.

GEORGE ENE – este maior și lucrează în cadrul Biroului Revista „Jandarmeria Română” din cadrul IGJR. În 2010 absolvit Academia de Poliţie, iar până în 2014 a lucrat la Unitatea Specială 30 Jandarmi Protecție Instituțională „Obiective Diplomatice” București, după care s-a transferat la Revista „Jandarmeria Română”.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

TATIANA BERLINSCHI – este comisar-șef de poliție și este  împuternicită din 2020 să ocupe funcția de șef al Centrului de Informare și Relații Publice din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF). În trecut a mai ocupat diverse poziții de conducere în cadrul Inspectoratului.

ALEXANDRA GĂVAN – este comisar și este împuternicită din 2020 să ocupe funcția de șef al Biroului de Presă al IGPF. Tot de anul trecut ocupă și funcția de purtător de cuvânt al Inspectoratului. A lucrat la Inspectoratul Județean de  Poliția de Frontieră Giurgiu, iar din 2016 s-a mutat la IGPF.

sursa: pressone.ro

Comentarii Facebook