Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, singura universitate din Cluj și una dintre doar două din România incluse în top 1000 QS World University Rankings 2026

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea din București (UB) ocupă cele mai bune poziții între instituțiile de învățământ superior din România în clasamentul internațional QS World University Rankings 2026. Ambele universități sunt încadrate în intervalul 761–770, într-o ediție în care România apare cu un total de 10 instituții în clasament, dar cu o medie generală a performanței care o plasează pe ultimul loc în Europa, cu excepția Bosniei-Herțegovina.

Pentru al treilea an consecutiv, atât UBB, cât și UB reușesc să urce în clasament. Universitatea clujeană, lider național în clasamentele internaționale în ultimii ani, avansează din intervalul 781–790, consolidându-și poziția în top 800 global. Universitatea din București urcă și ea semnificativ, din grupa 801–850.

Clujul, punct de excelență într-un sistem deficitar

Pe lângă UBB, Clujul mai este reprezentat în clasament de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, încadrată în intervalul 1201–1400. 

Tabloul general al universităților din România este unul îngrijorător. Potrivit analizei realizate de Quacquarelli Symonds (QS) și oferite Edupedu.ro, România are, în medie, cea mai slabă performanță universitară dintre toate țările europene cu mai multe instituții în clasament. Singura excepție este Bosnia-Herțegovina, care figurează cu o singură universitate.

Performanțe punctuale: reputație și cercetare internațională

UBB reușește să se claseze în top 500 global la patru dintre cei zece indicatori utilizați de QS: reputația în rândul angajatorilor, rețeaua internațională de cercetare, rezultatele la angajare și sustenabilitate. Cel mai bun rezultat îl înregistrează la indicatorul „Rețea internațională de cercetare”, unde se situează pe locul 278 global, un semnal clar al vizibilității academice crescânde a universității clujene pe scena internațională.

Universitatea tehnică din Cluj, nu prinde primele 1000 de locuri, dar este pe 1200-1400. 

Universitatea București, la rândul său, excelează la indicatorul „Rezultate la angajare”, unde se clasează pe locul 226 mondial.

Aceste realizări punctuale ale liderilor români din top vin într-un context general în care multe dintre celelalte instituții prezente în clasament fie stagnează, fie obțin rezultate modeste. Cu toate acestea, niciuna dintre cele 10 universități românești incluse în QS 2026 nu a înregistrat un regres față de anul anterior – o performanță la care au mai ajuns, în Europa, doar Slovenia și Malta.

Clasamentul universităților românești – QS 2026:

• Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: 761–770 (anterior 781–790)

• Universitatea din București: 761–770 (anterior 801–850)

• Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași: 1001–1200 (anterior 1201–1400)

• Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: 1201–1400

• Universitatea Tehnică „Ghe. Asachi” din Iași: 1201–1400

• Universitatea Transilvania din Brașov: 1201–1400

• Universitatea Politehnica din București: 1201–1400

• Universitatea de Vest din Timișoara: 1201–1400

• Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava: 1401+

• Universitatea din Oradea: 1401+

În afara acestor instituții, trei universități care se aflau anul trecut în grupul 1401+ – Lucian Blaga din Sibiu, Politehnica din Timișoara și Universitatea din Craiova – nu mai figurează în ediția din acest an.

Probleme structurale: cercetare slabă, reputație scăzută, internaționalizare redusă

În ciuda progreselor punctuale ale UBB, UB și Cuza, analiza QS subliniază faptul că universitățile românești rămân în afara topurilor internaționale relevante la majoritatea indicatorilor de impact. Doar două instituții – UBB și UB – apar în top 700 mondial la Reputația Academică. În privința citărilor, toate cele zece universități românești sunt sub pragul locului 800, un semnal al slabei vizibilități științifice internaționale.

De asemenea, implicarea internațională rămâne un punct slab: doar UBB figurează în top 800 la indicatorul Cadre didactice internaționale, iar doar două universități – Suceava și Iași – apar în top 800 la Proporția studenților internaționali.

Indicatorul sustenabilitate – introdus recent – arată și el limitele sistemului: doar UB, UBB și Cuza se clasează în top 800, iar primele două înregistrează chiar o scădere față de anul anterior.

Semnal de alarmă de la QS: România trebuie să recupereze decalajul

Într-o analiză analiza transmisă pentru Edupedu.ro, Ben Sowter, vicepreședinte QS a subliniat că: „Este al treilea an consecutiv în care atât Universitatea din București, cât și Universitatea Babeș-Bolyai urcă în clasament, ceea ce este încurajator. Totuși, clasamentul QS identifică clar zonele în care universitățile românești trebuie să-și concentreze eforturile pentru a ține pasul cu celelalte state – la nivel european și global. Cercetarea, experiența studenților, angajabilitatea, internaționalizarea – toate acestea sunt domenii unde România are nevoie de reforme și investiții strategice”.