Vestea proastă de la BNR: inflația rămâne peste 6% la finalul anului. Când ajung prețurile să se liniștească, de fapt: prognoza a fost dată peste cap

Inflația rămâne peste 6% la finalul acestui an. BNR și-a revizuit în sus prognoza

Prețurile nu scad așa repede cum spera banca centrală în urmă cu trei luni. Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 6,1% în decembrie 2026, la 3,4% la finalul lui 2027 și abia la 2,8% în trimestrul II din 2028 — practic, peste doi ani până la revenirea aproape de ținta de inflație, potrivit agerpres.

Cifrele apar în Raportul trimestrial asupra inflației, ediția august 2026, și sunt mai proaste decât cele publicate în primăvară. Față de raportul din mai, traiectoria a fost împinsă în sus cu 0,6 puncte procentuale pentru finalul acestui an, cu 0,5 puncte procentuale pentru decembrie 2027 și cu 0,3 puncte procentuale pentru trimestrul I 2028, orizontul proiecției anterioare.

Cu alte cuvinte, scumpirile se dovedesc mai persistente decât anticipa BNR, iar așteptarea unei detensionări rapide a prețurilor s-a mutat mai departe în timp.

Cea mai vizibilă scădere vine în această toamnă

Potrivit raportului, rata anuală a inflației scade pe aproape tot intervalul proiecției, iar cea mai clară corecție se produce în trimestrul III din 2026, când indicatorul ar urma să coboare până la 5,9% în septembrie.

Explicația nu ține însă de o ieftinire reală, ci de comparația statistică: șocurile ample de prețuri din 2025 ies din calculul anual și trag automat în jos rata măsurată pe 12 luni. După acest moment, ritmul de scădere devine mai lent, iar inflația rămâne peste 6% la sfârșitul lui decembrie.

Riscurile rămân înclinate spre scumpiri

Banca centrală avertizează că balanța riscurilor rămâne înclinată în sensul unor abateri în sus față de scenariul de bază. Adică sunt mai multe șanse ca inflația să iasă mai mare decât prognozată, decât mai mică.

„Presiuni inflaţioniste mai ample şi persistente ar putea proveni din escaladarea tensiunilor geopolitice, prelungirea crizei energetice, precum şi din fragmentarea în continuare a comerţului internaţional”, se arată în document.

În direcția opusă ar putea acționa un singur factor important: o slăbire mai accentuată a cererii interne și externe. Practic, prețurile ar frâna dacă românii și partenerii comerciali ai României cumpără semnificativ mai puțin — un scenariu care aduce cu el propriile probleme pentru economie.

Pentru consumatori, mesajul raportului este simplu: presiunea pe coșul zilnic de cumpărături, pe facturi și pe ratele legate de dobânzi nu dispare în lunile următoare, iar revenirea inflației sub 3% este proiectată abia pentru finalul anului viitor.