Clujul, al doilea județ din țară la licitații publice: 25,8 miliarde de lei în contracte. Unde pierd ofertanții și cât costă un expert în achiziții publice

Firmele din județul Cluj sunt printre cele mai active în achizițiile publice din România, iar autoritățile clujene au atribuit contracte de aproape 26 de miliarde de lei în mai puțin de trei ani. Un raport gratuit publicat de ghidlicitatii.ro arată însă că o ofertă din trei la lucrări e respinsă și că documentațiile se schimbă des după publicare.

articol de Robert Eduard Antal

Clujul are 971 de firme care au câștigat cel puțin o procedură de achiziție publică din ianuarie 2024 încoace. E al doilea județ din țară, după București (3.917), și înaintea Ilfovului (851), Sucevei (775), Iașiului (722) și Timișului (694). Cifrele vin din raportul „Piața achizițiilor publice 2026–2030”, publicat de ghidlicitatii.ro pentru experți achiziții publice și pentru firmele care participă la licitații. Raportul se bazează pe contractele atribuite în SEAP între ianuarie 2024 și septembrie 2026 și pe documentațiile procedurilor deschise acum.

Piața achizițiilor publice 2026–2030, în trei cifre. Sursa: ZoominSEO, noiembrie 2026

25,8 miliarde de lei atribuite de autoritățile din Cluj

Autoritățile cu sediul în județul Cluj au atribuit, între ianuarie 2024 și septembrie 2026, contracte de aproximativ 25,8 miliarde de lei. În calcul nu intră acordurile-cadru, care au doar o valoare maximă, nu una cheltuită. Banii au mers la aproximativ 2.200 de câștigători diferiți.

Ritmul a crescut puternic:

·       2024: 7,0 miliarde de lei;

·       2025: 13,1 miliarde de lei, aproape dublu;

·       2026, doar ianuarie–septembrie: 5,7 miliarde de lei.

Lucrările duc greul: 18,8 miliarde de lei, adică aproape trei sferturi din valoare, deși sunt doar 2.857 de contracte și loturi. Furnizarea are cele mai multe contracte (peste 34.000, multe fiind loturi mici de dispozitive medicale la spitale), dar doar 4,9 miliarde de lei. Serviciile adună 2,1 miliarde.

Cei mai mari cumpărători publici din județ:

·       Distribuție Energie Electrică România, 6,8 miliarde de lei. Are sediul la Cluj, dar lucrează în mai multe județe, așa că o parte din procedurile ei privesc rețele din afara Clujului;

·       Primăria Cluj-Napoca, 6,7 miliarde de lei;

·       Consiliul Județean Cluj, 2,2 miliarde de lei;

·       Sucursala Regională CFR Cluj, 1,7 miliarde de lei;

·       Aeroportul Internațional Avram Iancu, 1,3 miliarde de lei;

·       Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță”, 1,2 miliarde de lei;

·       Compania de Apă „Arieș”, 1,1 miliarde de lei.

În afara municipiului reședință, cele mai mari sume le-au atribuit Turda (207,7 milioane de lei), Câmpia Turzii (171,6 milioane), Florești (146,9 milioane), Gherla (140 de milioane) și Jucu (126,2 milioane).

Ce se licitează acum în Cluj

Luni, 9 noiembrie, autoritățile din județul Cluj aveau 95 de licitații deschise în SEAP, potrivit ghidlicitatii.ro:

·       57 de furnizare;

·       19 de lucrări;

·       19 de servicii.

E al doilea județ și la proceduri deschise, după București (553), înaintea Iașiului (79), Mureșului (68) și Constanței (59).

Printre ele:

·       universitățile clujene cumpără echipamente de cercetare și de laborator;

·       spitalele cumpără aparatură medicală;

·       Consiliul Județean licitează servicii pentru depozitul de deșeuri de la Pata Rât, de 4,7 milioane de lei;

·       Compania de Apă Someș licitează extinderi de rețea în comunele din județ.

Multe sunt accesibile firmelor mici: la o bună parte din procedurile clujene nu se cere cifră de afaceri minimă sau experiență similară, iar ghidlicitatii.ro le marchează ca potrivite pentru microîntreprinderi.

La nivel național, pe 9 noiembrie erau deschise 1.899 de proceduri, cu o valoare estimată de 41,1 miliarde de lei, la 931 de autorități. 53 de proceduri de peste 100 de milioane de lei adună două treimi din bani.

O ofertă din trei la lucrări e respinsă

Raportul arată că problema nu e lipsa licitațiilor, ci calitatea ofertelor. Potrivit datelor ANAP pentru 2024, au fost respinse:

·       30% din ofertele pentru contracte de lucrări;

·       16% la furnizare;

·       14% la servicii.

Documentațiile se schimbă des: 34% din proceduri sunt modificate prin clarificări după publicare, iar la lucrări proporția ajunge la 49%.

Și cerințele sunt mari. La procedurile de lucrări deschise acum:

·       95% cer experiență similară;

·       78% cer personal-cheie;

·       63% cer certificări (ISO și altele);

·       55% cer vizită la amplasament;

·       36% cer o cifră de afaceri minimă.

84% din procedurile deschise au cel puțin o posibilă neconcordanță între documente, de verificat înainte de ofertare. Un exemplu tipic: termenul de execuție e de 4 luni în fișa de date și de 6 luni în caietul de sarcini. Dacă ofertantul nu cere clarificări la timp, riscă respingerea sau penalități.

Prețul cel mai mic nu mai e suficient: 65% din proceduri se atribuie pe criteriul calitate-preț, iar la lucrări 78%. Punctajul tehnic decide.

Unde pierd ofertanții. Sursa: analiza a 1.899 de proceduri deschise, ZoominSEO, noiembrie 2026

Concurența e mică, iar o ofertă conformă are șanse bune

Pentru fiecare procedură deschisă, raportul a analizat cum s-au desfășurat procedurile similare atribuite din 2024:

·       la furnizare și la servicii, numărul tipic de oferte e 3;

·       28% din procedurile de furnizare și 20% din cele de servicii s-au atribuit cu o singură ofertă;

·       la nivel național, 41% din contractele din 2024 au avut o singură ofertă (ANAP);

·       prețul câștigător e în medie 89% din valoarea estimată la furnizare și servicii și 95% la lucrări.

Pe scurt, la furnizare și servicii câștigă des cine depune o ofertă corectă. La lucrări se câștigă pe conformitate și pe punctajul tehnic, nu pe reduceri mari de preț.

Piața e foarte inegală

7% din firmele câștigătoare iau 42% din valoarea contractelor. Jumătate din câștigători au luat cel mult trei contracte în aproape trei ani.

Firmele mici sunt majoritare, dar iau puțin: 46,9% din câștigători au sub 10 angajați și primesc doar 6,5% din valoare. 55% dintre câștigători au lucrat cu o singură autoritate, iar 23% din firmele care au câștigat ceva în 2026 sunt la primul contract din 2024 încoace.

Rezerva neexploatată e mare. Aproximativ 105.000 de firme au vândut ceva statului din 2024, cele mai multe prin achiziții directe, dar doar circa 19.300 au câștigat o procedură competitivă. Firmele cu 10–49 de angajați participă des, dar rareori au un specialist în achiziții angajat. Firmele mari au echipe proprii, dar cumpără servicii punctuale: verificarea ofertei, contestații, o a doua lectură a dosarului.

Cine are nevoie de un expert în achiziții. Sursa: date publice SEAP și MF, prelucrate de ZoominSEO, noiembrie 2026

Ce face un expert în achiziții publice și cât costă

Expertul în achiziții publice e o ocupație distinctă în nomenclatorul ocupațiilor din România (cod COR 242116). Cei mai mulți lucrează pentru autoritățile contractante, dar cererea crește și de partea firmelor care depun oferte. Pentru un ofertant, munca reală înseamnă:

·       verificarea condițiilor de calificare înainte de a decide participarea;

·       întrebările de clarificare, cât mai e timp;

·       propunerea tehnică, pe care se dă punctajul la criteriul calitate-preț;

·       urmărirea procedurii până la semnarea contractului, în medie trei luni și jumătate.

Un dosar complet costă de obicei între 2.500 și 7.500 de lei la un consultant extern, iar serviciile punctuale încep de la câteva sute de lei (Infomedpro, iulie 2026). Procedura de lucrări tipică are o valoare de 5,8 milioane de lei, iar de la publicare la atribuire trec între 100 și 113 zile, în funcție de tipul contractului.

Pentru experții din afara Bucureștiului, Clujul e cea mai mare piață: aici sunt cele mai multe firme câștigătoare și cele mai multe proceduri deschise după capitală. Sediul nu limitează participarea, pentru că ofertanții pot depune oriunde în țară, dar contează pentru relația cu clientul.

Raportul atrage atenția și asupra conflictului de interese. Un consultant care a lucrat pentru autoritate la pregătirea unei proceduri și apoi ajută un ofertant pe aceeași procedură poate duce la excluderea ofertantului (Legea 98/2016, art. 59–63 și 167).

Banii din 2027–2030

Pentru următorii ani, raportul estimează că fondurile europene vor ține piața:

·       Fondurile de coeziune: peste 20 de miliarde de euro erau încă neabsorbite la 30 iunie 2026 și pot fi cheltuite până la finalul lui 2029. Multe proceduri vor fi la primării, consilii județene, spitale și operatori de apă, adică exact tipul de autorități care domină piața din Cluj.

·       SAFE: un împrumut UE de 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică, din care aproximativ 4,2 miliarde pentru drumuri naționale.

·       Energia: Fondul pentru Modernizare (aproximativ 16 miliarde de euro alocare totală) și investițiile Transelectrica.

·       Calea ferată: CFR a semnat în patru ani 160 de contracte de execuție și proiectare, de aproximativ 4,5 miliarde de euro.

70,7% din plățile pentru investiții din ianuarie–septembrie 2026 au mers la proiecte cu fonduri UE și PNRR. Cu un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025, fondurile europene sunt cele care țin piața.

Riscurile:

·       plățile întârziate de la stat: aproximativ 3 miliarde de euro de lucrări PNRR neîncasate, după o estimare FPSC;

·       contractele PNRR fără ordin de începere, care pot fi denunțate până la 31 decembrie 2026;

·       insolvențele din construcții, în creștere cu 17% în primul semestru din 2026.

Raportul complet are 13 pagini, e gratuit și poate fi distribuit liber cu menționarea sursei.

Robert Eduard Antal este fondatorul ghidlicitatii.ro, platforma care a publicat raportul.