Evoluția industriei IT din România – analiza unui IT-ist: sprijin, lovituri și încăpățânarea de a merge mai departe

În ultimele trei decenii, industria IT din România a fost adesea privită ca un „motor de creștere” economică. Cu salarii bune, exporturi digitale și mii de tineri atrași anual către acest domeniu, părea că nimic nu o poate opri. Și totuși, dincolo de imaginea de ansamblu, realitatea din teren a fost mereu mai fragilă decât părea. Sprijinită pe facilități fiscale, dependentă de decizii guvernamentale și vulnerabilă la schimbări externe, sectorul IT a trecut prin valuri succesive de entuziasm, criză și ajustări dure.

Într-o analiză cronologică lucidă și adesea incomod de sinceră, un profesionist din industria IT reconstituie cu precizie momentele-cheie care au modelat această ramură economică: de la începuturile timide ale anilor ’90, la măsurile de sprijin post-criză, și până la actualele „amputări” fiscale. Este o poveste despre cum o industrie care „n-a fost niciodată suficient de solidă ca să stea pe picioarele ei” a reușit, cu toate acestea, să crească. Și despre cum, în lipsa unui cadru coerent, poate fi împinsă la margine. Este cronica unei industrii care încă mai luptă să alerge, deși „are gambele rupte”!

Anii ’90 – începuturi și pionieri în era optimismului

Industria IT din România a pornit timid în anii ’90, când nu exista o industrie solidă, ci doar „pionierii” domeniului. „Industria nu a fost niciodată suficient de solidă ca să stea pe picioarele ei, darămite să primească un baros în cap,” spune IT-istul. În acea perioadă, IT-ul era perceput ca un domeniu de viitor, susținut de multe licee și facultăți cu profil IT, fiind inspirat de modelul occidental. Cu toate acestea, „mergea prost,” iar cererea și oferta nu se potriveau încă.

Perioada post-bula .com – un val de răcire și renunțări

După explozia și prăbușirea bursei dot-com, industria a resimțit o răcire severă. Mulți studenți renunțau chiar înainte de a termina facultatea, iar tinerii profesioniști se mutau în alte domenii. „Bruma de industrie ce funcționa a suferit un șoc destul de puternic,” remarcă specialistul. Această etapă a consolidat fragilitatea pieței locale.

2001 – introducerea facilităților fiscale pentru programatori

Un moment crucial a fost în 2001, când s-a introdus scutirea de impozit pe venit pentru programatori angajați în companii de software, o facilitate menținută până în 2018. „De asta în 2001 s-a complet introdus scutirea de impozit pe venit pentru programatori, aplicabilă angajaților din companii cu activitate de creare de programe pentru calculator,” explică IT-istul.

2002-2008 – construirea timidă a industriei și salariile mici

Între 2002 și 2008, s-au pus bazele unei industrii fragile, cu doar „20-30% din oamenii care terminau în domeniu lucrând efectiv în IT,” iar salariile variau între 200 și 600 euro. Aceasta a fost o perioadă de creștere lentă și nesigură.

2008 – criza financiară, sprijinul statului și companiile care au crescut

Criza economică globală a lovit dur industria IT locală, dar Guvernul a reacționat prin HG nr. 1680/2008, care a instituit scheme de ajutor de stat pentru dezvoltarea durabilă, incluzând sprijin financiar pentru investițiile în IT. „Criza din 2008 a lovit puternic industria și puțina care era. Dar s-au luat măsuri,” spune expertul.

Lista firmelor care au beneficiat de aceste scheme include nume mari din piață: Endava România, IBM România, Orange Services, Microsoft România, Luxoft, Pentalog, SAP, Vodafone Technologies, și altele. Aceste companii „au crescut ca număr de angajați iar cele ca Endava, Luxoft și IBM chiar au avut creștere bună de profit,” spune specialistul.

Acest sprijin financiar a fost „substanțial dozat pe ani de zile,” creând punți între stat și aceste firme. „Multe din companiile astea au fire destul de dubioase cu statul dar să nu aruncăm cu noroi să zicem că nu știm, dar banii ăștia nu au venit așa ci au creat niște punți între stat și aceste firme, relații...”

2014-2017 – echilibru fragil și pierderi tehnologice

Perioada 2014-2017 a adus un echilibru precar. Totuși, tensiunile geopolitice legate de Criza Crimeei au dus la retragerea unor tehnologii esențiale din România. „Americanii au început să scoată foarte multe chestii esențiale de pe aici la nivel tehnologic, dar totuși industria plutea... cât de cât,” notează IT-istul.

2017-2018 – schimbări fiscale și răcirea industriei

La finalul lui 2017, prin OUG nr. 79/2017, impozitul pe venit a fost redus de la 16% la 10% pentru toți angajații, inclusiv IT-iștii. Această schimbare a afectat fiscalitatea generală, deși scutirile pentru IT au continuat. „Scutirea IT a continuat, dar reducerea cotei generale a afectat fiscalitatea generală,” spune specialistul.

În 2018, industria a simțit o ușoară răcire, iar facilitățile fiscale au fost extinse pentru mai multe categorii din sector.

Pandemia și relația tot mai strânsă cu statul

Pandemia a adus bani și o creștere a cererii IT la nivel mondial. În această perioadă, firmele au dezvoltat o colaborare mai strânsă cu statul, atât pentru controale, cât și pentru proceduri. „Pandemia a ajutat oarecum... multe firme s-au și împrietenit și mai mult cu statul din motive evidente,” explică IT-istul.

2022 – lovituri grele pentru PFA-uri și începutul declinului

2022 a fost anul în care statul a aplicat o lovitură dură sectorului IT prin impozitarea PFA-urilor cu venituri peste 30.600 lei cu CAS și CASS, pierzând astfel o parte din avantajele fiscale. „Statul a dat primul baros industriei atacând PFA-urile... ANIS a avut indiscutabil un rol de a beli capra vecinului PFA-ist,” spune expertul.

2023-2024 – amputarea facilităților fiscale și incertitudinea viitorului

În ianuarie 2023, scutirea de impozit pe venit a fost extinsă și IT-iștilor din sectorul public. Dar în noiembrie 2023, scutirea a fost limitată doar pentru salarii sub 10.000 lei, ceea ce a fost perceput ca o „amputare a piciorului bun” al industriei.

Mai grav, în 2024, prin OUG 156/2024, se elimină complet facilitățile fiscale pentru angajații IT, cu un an înainte de termenul stabilit în PNRR. „Domeniul nu e mort încă dar înoată în rahat fără picioare și mâna dreaptă... doar cu mâna stângă,” concluzionează IT-istul.

Industria IT din România a avut un parcurs plin de suișuri și coborâșuri, cu sprijinuri financiare esențiale, dar și cu lovituri dureroase care au slăbit-o considerabil. „Nu zic că nu o să fie rost de făcut bani pentru unii, când un om moare celulele o duc foarte prost, dar pe hoit o grămadă de bacterii o duc bine, o vreme.”