România, tot mai departe de euro: datoria publică va exploda la 90% din PIB, iar inflația e de trei ori peste limita impusă de Bruxelles

România nu va adopta euro: datoria publică va exploda la 90% din PIB, inflația rămâne de trei ori peste limita europeană

România este departe de adoptarea monedei euro și se îndepărtează în loc să se apropie. Concluzia vine de la Comisia Europeană, care a publicat miercuri Raportul de convergență pentru 2026, un document care trasează o imagine dură a situației economice a țării, potrivit agerpres.

Datoria publică a României a urcat de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025. Pentru 2026, estimarea ajunge la 61,6%, iar pentru 2027, la 63,4%. Dacă tendința se menține, proiecțiile arată că datoria va atinge aproximativ 90% din PIB în 2036.

Deficitul bugetar a scăzut ușor, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, dar rămâne cu mult peste pragul de 3% impus de regulile europene. Comisia estimează că va coborî la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027, tot departe de limita admisă. Termenul de corectare a deficitului este 2030, când acesta ar trebui să ajungă la 2,8% din PIB.

Îmbunătățirile din 2025 s-au produs datorită colectării mai eficiente a taxelor și a două pachete de consolidare fiscală adoptate în cursul anului, cu un impact estimat de circa 3,7 puncte procentuale din PIB.

Inflația — de trei ori mai mare decât valoarea de referință

Rata medie a inflației în România, calculată pe cele 12 luni până în mai 2026, a fost de 8,4%, față de o valoare de referință europeană de 2,7%. Comisia estimează că inflația va scădea în a doua jumătate a acestui an, dar va rămâne semnificativ peste prag până la finalul lui 2027. Prognoza de primăvară anticipează o medie de 7,0% în 2026 și de 3,7% în 2027.

Raportul constată că România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea euro:

• Stabilitatea prețurilor - inflația este de peste trei ori mai mare decât valoarea de referință.
• Finanțele publice - țara se află sub procedură de deficit excesiv, cu un deficit mult peste 3% din PIB.
• Cursul de schimb - leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). BNR aplică un regim de tip „crawl-like", folosind stabilitatea cursului ca instrument antiinflaționiste.
• Rata dobânzilor pe termen lung - media pe 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, față de o valoare de referință de 5,1%.
• Cadrul legal - persistă incompatibilități legate de independența Băncii Naționale și integrarea sa în Eurosistem.

Corupție, deficit de cont curent și piețe de capital subdezvoltate

Dincolo de criteriile formale, Comisia semnalează că România are performanțe mai slabe decât majoritatea statelor din zona euro în privința controlului corupției. Deficitul de cont curent a rămas ridicat, la 7,9% din PIB în 2025, deși balanța externă s-a îmbunătățit ușor față de 2024.

Sectorul bancar este bine integrat în sistemul financiar european, în special prin nivelul ridicat al proprietății străine. Piețele de capital rămân însă subdezvoltate, cu acțiuni și obligațiuni private cu o pondere redusă.