România, lider absolut la scumpiri în UE: De ce plătim cele mai mari prețuri la mâncare și de ce 2026 se anunță și mai dureros pentru buzunare
România a bifat în 2025 o „performanță” pe care nimeni nu și-o dorește: cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din întreaga Uniune Europeană. Potrivit datelor Eurostat, în timp ce media inflației alimentare la nivel european a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7%, adică de peste două ori mai mare decât media UE.
Această situație plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul scumpirilor, o poziție care, spun specialiștii, nu este deloc întâmplătoare.
„Nu este un accident, ci rezultatul unor decizii greșite”. Prețul gazelor, factorul-cheie care împinge alimentele în sus
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energie Inteligentă (AEI), atrage atenția că scumpirile din România nu sunt rezultatul unor factori izolați, ci al unei combinații periculoase. „Această performanță nedorită este rezultatul unui cumul de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate.”, afirmă Chisăliță.
Mai grav este faptul că semnalele pentru 2026 nu indică o corecție, ci dimpotrivă, un risc real de agravare a situației.
Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație. Deși la prima vedere pare o măsură de protecție socială, efectele secundare pot fi severe. Costurile care nu vor mai fi suportate de populație vor fi transferate către industrie, iar acest lucru va duce la creșterea prețurilor pentru bunurile de larg consum, inclusiv alimentele. Estimările AEI arată că prețul gazelor pentru industrie ar putea crește cu până la 15% în 2026.
De ce energia influențează direct prețul alimentelor
Alimentele sunt extrem de sensibile la costurile energetice, iar impactul se transmite prin trei canale majore:
- procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire),
- transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică),
- agricultura propriu-zisă (îngrășăminte, sere, uscarea cerealelor).
Când energia se scumpește, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție.
România pornește dintr-o poziție mult mai fragilă
În timp ce Banca Centrală Europeană estimează pentru zona euro o inflație alimentară de 2,4-2,7% în 2026, România pleacă de la o bază mult mai ridicată. Deși BNR prognozează o inflație generală de 3,7% la finalul lui 2026, alimentele vor rămâne o problemă majoră, cu puține șanse de ieftinire rapidă.
Conform estimărilor AEI, inflația alimentară din România ar putea ajunge la 7,5-9% în 2026, depășind nivelul din 2025. Astfel, diferența față de media UE ar putea crește și mai mult, România ajungând la peste trei ori media europeană.
„Nu vorbim doar despre prețuri, ci despre competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor.”, avertizează Chisăliță.
3 Comentarii