Producem mai multă miere decât consumăm, dar importăm din afara UE: peste 50% din ce găsim în hipermarket este adulterat, avertizează șeful apicultorilor

România nu mai exportă miere din 2022, iar producția din acest an e sub jumătate față de un an normal

România a produs în acest an între 10.000 și 15.000 de tone de miere, sub jumătate din cantitatea unui an obișnuit, iar surplusul nu mai are unde să plece: exporturile s-au oprit din 2022, sub presiunea prețurilor mici practicate de China și Ucraina. Anunțul a fost făcut vineri de Răzvan Coman, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, într-o declarație pentru Agerpres.

Cifra scăzută nu vine dintr-un sezon slab, ci dintr-o pierdere de efective. În primăvara lui 2025 numărul familiilor de albine din România s-a înjumătățit, iar stupinele au intrat în 2026 cu până la 50% mai puține familii față de 2024.

„2026 este un an bun apicol. Depinde acum din ce perspectivă privim. Dacă privim statistic, general, este un an dezastruos”, a explicat Coman. Pentru consumul intern, cantitatea ar ajunge. Raportat însă la perioada în care peste jumătate din producție lua drumul exportului, e departe de suficient.

Ucraina a coborât și mai mult prețul în ultimele șase luni, exact când producătorii est-europeni încercau să vândă în Vest. Rezultatul: cumpărătorii occidentali iau tot marfă ucraineană, iar mierea românească, maghiară și bulgărească rămâne în butoaie la apicultori.

Salcâm da, floarea-soarelui degeaba

Față de 2025, sortimentele arată mai bine. S-a făcut miere de salcâm, complet absentă anul trecut, s-a obținut rapiță în sud-vest și nord-est și a apărut și tei. Floarea-soarelui s-a recoltat aproape peste tot, doar că nu are piață.

Coman spune că un kilogram costă 10-11 lei ca să fie produs și ar trebui vândut cu 9 sau 10. „Nu poți să vinzi în pierdere 2-3 ani la rând. S-a întâmplat lucrul ăsta în 2022, 2023, 2024, dar nu mai poți continua în acest ritm”, a afirmat acesta.

Mierea de salcâm din acest an ridică și o problemă de certificare. Din cauza condițiilor de cules, conținutul de polen s-a situat între 12% și 18%, sub pragul de 20% cerut de STAS pentru a putea fi declarată monofloră. Foarte rar s-a găsit 22%, iar o singură probă din câteva sute analizate la nivel național a trecut de 26%. Standardele au 30-40 de ani și nu țin cont de schimbările climatice.

Paradoxul rafturilor: producem mai mult decât consumăm, dar importăm

Deși țara produce peste necesarul intern, în hipermarketuri ajunge miere amestec din afara Uniunii Europene. Potrivit analizelor EFSA citate de Coman, peste 50% din aceste produse sunt adulterate.

Soluția pe care o promovează asociația de câțiva ani e cumpărarea directă de la producător, mai ieftină și cu trasabilitate clară.

Declarațiile au fost făcute la deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă, care se desfășoară între 11 și 13 septembrie 2026 pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură, cu 94 de expozanți.