Aeroportul din Cluj i-a luat fața Otopeniului! Clujul încarcă 40,2% din toată marfa care zboară pe rutele interne din România, față de 34,1% la București

Aeroportul din Cluj, pe primul loc în țară la marfă încărcată pe intern. Transportul aerian de mărfuri a urcat cu 11,6%

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a expediat, în al doilea trimestru din 2026, cea mai mare parte din marfa încărcată pe rutele interne din România — 40,2% din total, peste Otopeni. Cifrele fac parte din datele centralizate de Institutul Național de Statistică și consultate de AGERPRES.

Pe segmentul intern, aeroportul clujean a înregistrat 40,2% din totalul tonelor de marfă încărcate. Henri Coandă-București a rămas la 34,1%, iar Traian Vuia-Timișoara la 14,6%. Este o ierarhie neobișnuită pentru statistica transporturilor, unde aeroportul bucureștean domină aproape orice categorie.

Pe ansamblu, însă, diferențele de volum rămân mari. La Cluj-Napoca s-au încărcat 700 de tone de marfă și s-au descărcat 1.100 de tone în trimestrul al doilea. La Otopeni, cifrele au fost de 4.300 de tone încărcate și 8.100 de tone descărcate. Timișoara a raportat 400 de tone încărcate și 600 de tone descărcate.

Creștere de 11,6% la nivel național

Transportul aeroportuar de mărfuri, poșta inclusă, a ajuns la 15.841 de tone în trimestrul al doilea din 2026, față de 14.193 de tone în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este de 11,6%.

Cele trei aeroporturi — București, Cluj-Napoca și Timișoara — concentrează cea mai mare parte din marfa care intră și iese pe cale aeriană din România. Restul aeroporturilor din țară rulează volume mult mai mici, iar mare parte din traficul lor rămâne dedicat pasagerilor.

Marfa transportată pe calea aerului nu se măsoară în tone spectaculoase, ci în valoarea a ceea ce se mută: componente electronice, piese pentru industria auto, dispozitive medicale, produse farmaceutice, colete expres. Sunt marfuri care nu suportă timpii unui transport rutier lung.

Poziția aeroportului din Cluj-Napoca în topul transportului intern arată că zona Transilvaniei rămâne un punct de colectare și de redistribuire pentru astfel de livrări, nu doar o destinație. Pentru companiile din regiune, capacitatea cargo a aeroportului contează la fel de mult ca numărul de curse de pasageri.