Preluarea Napolact de un miliardar din Ungaria - risc la adresa securității naționale? Fostul ministru Burduja cere investigarea cumpărătorului
Deputatul PNL Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, trage un semnal de alarmă privind tranzacția prin care grupul maghiar Bonafarm urmează să preia compania Napolact. Într-o întrebare parlamentară adresată ministrului Economiei, Radu Miruță, ministrului Agriculturii, Florin Barbu, și președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, Burduja solicită o investigație amănunțită a cumpărătorului și a implicațiilor tranzacției asupra securității naționale.
Parlamentarul subliniază că tranzacția, anunțată pe 31 iulie 2025, nu se limitează la o simplă vânzare de active comerciale, ci privește „un simbol al industriei agroalimentare românești”, cu fabrici la Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați.
„Napolact este un element de importanță strategică în sectorul agroalimentar și are o valoare simbolică pentru Transilvania. Preluarea sa de către un investitor străin necesită o analiză care să depășească cadrul concurențial și să includă riscurile geopolitice și de securitate”, arată Burduja.
Fostul ministru invocă OUG nr. 46/2022, care prevede mecanisme de verificare a investițiilor străine directe atunci când acestea pot afecta securitatea și ordinea publică. Burduja argumentează că profilul lui Sándor Csányi, miliardarul care controlează Bonafarm și OTP Bank, „depășește statutul de simplu investitor privat”, fiind un apropiat al premierului Viktor Orbán și un actor central în politica economică a Ungariei.
Printre riscurile enumerate de deputat:
-
operațiunile OTP Bank în Rusia și acuzațiile de susținere indirectă a efortului de război al Moscovei;
-
legăturile cu China prin Consiliul de Afaceri Chino-Maghiar și implicarea în proiecte strategice chineze;
-
încercarea de a promova simbolului revizionist al „Ungariei Mari” la meciuri de fotbal, cu potențial de a crea tensiuni interetnice, folosind-se de funcția de vicepreședinte al UEFA și FIFA
-
dependența Bonafarm de sprijin politic, ceea ce ar putea genera distorsiuni pe piața românească.
„O investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României.”, a precizat Burduja.
21 Comentarii