Pământ secătuit, transformat în bani grei pentru buget: statul scoate la licitație publică terenuri agricole degradate pentru energie regenerabilă

Statul scoate la concesionare terenuri agricole degradate pentru parcuri fotovoltaice și eoliene. Guvernul mizează pe peste 100 de milioane de lei pe an la buget

Parlamentul a adoptat, prin votul final al deputaților, legea care permite concesionarea terenurilor agricole degradate, aflate în proprietatea statului, pentru proiecte de energie regenerabilă. Concesiunile vor fi acordate prin licitație publică cu strigare, iar terenurile vizate sunt cele administrate de Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultura (ADS), potrivit Profit.ro.

Vor putea fi concesionate doar terenurile care și-au pierdut practic utilitatea agricolă: cele încadrate la clasele de calitate IV și V, plus suprafețele degradate sau neproductive, stabilite prin studii pedologice și agrochimice. Sunt excluse din start zonele aflate în siturile Natura 2000, ariile protejate sau rutele de migrație a speciilor.

Proiectele vor putea fi dezvoltate în așa-numitele „zone de accelerare RES”, gândite tocmai pentru a scurta drumul birocratic al investitorilor în energie regenerabilă. Pentru asta, autoritățile vor înființa un sistem unic electronic – Punctul de Contact Unic Electronic pentru Licențe (PCUEL) – prin care un investitor va putea depune și urmări într-un singur loc toate avizele, acordurile și autorizațiile necesare, fără să mai alerge pe la mai multe instituții. Dacă o autoritate nu răspunde în termenul legal, se aplică aprobarea tacită. Termenul maxim pentru autorizare este de 6 luni.

Legea mai prevede înființarea unui Registru național unic pentru terenurile statului, gestionat tot de ADS.

De unde vine inițiativa

Proiectul a pornit, de fapt, dintr-un blocaj birocratic. Guvernul Bolojan pregătise o ordonanță de urgență cu aceleași prevederi, în care premierul introdusese și creșterea garanțiilor pentru avizele tehnice de racordare la rețea. Numai că avizul Consiliului Legislativ a fost cerut chiar cu câteva ore înainte de moțiunea de cenzură și a fost emis abia după căderea Guvernului – ceea ce a făcut ca ordonanța să rămână, practic, neadoptată.

Ca să nu se piardă termenele asumate prin PNRR, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, și fostul ministru Florin Barbu au preluat aceleași prevederi și le-au depus ca proiect de lege, în calitate de parlamentari.

Legătura cu PNRR

Măsura face parte din componenta RePowerEU a Planului Național de Redresare și Reziliență. România avea termen până la 21 februarie 2026 să identifice oficial, printr-o „cartografiere coordonată”, zonele potrivite pentru accelerarea investițiilor în energie din surse regenerabile, atât pentru capacitățile de producție, cât și pentru infrastructura aferentă – rețele și instalații de stocare.

Planurile prin care vor fi desemnate aceste zone de accelerare vor trece, înainte de aprobare, printr-o evaluare de mediu pentru planuri și programe, iar acolo unde e cazul, și printr-o evaluare a impactului asupra ariilor naturale protejate.

Guvernul estimează venituri de 33 de milioane de lei în acest an din concesionarea terenurilor, sumă care ar urma să crească la o medie de 107,2 milioane de lei anual în perioada 2027-2030. Executivul susține că licitația publică cu strigare a fost aleasă pentru că asigură transparență, stimulează concurența între ofertanți, scurtează durata procedurii și aduce un preț final mai bun pentru stat.