Nouă taxă pe carbon în România schimbă complet prețul construcțiilor: cele mai afectate materiale sunt cimentul, oțelul și aluminiul
Nou mecanism de taxare în România: materialele de construcții vor fi mai scumpe, dar scumpirile vor fi treptate
De la începutul acestui an, România aplică o nouă taxă pe carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene. Măsura, parte a Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), vizează materiale esențiale pentru construcții, precum ciment, oțel, fier și aluminiu. Specialiștii spun că efectele vor fi resimțite treptat, nu sub formă de „șoc” imediat.
Taxa CBAM urmărește să alinieze costul carbonului suportat de importatori cu cel plătit de producătorii europeni prin sistemul ETS (European Trading System). După perioada de tranziție 2023–2025, în care importatorii au raportat doar datele necesare, mecanismul va intra în regim complet din 2026, potrivit Profit.ro.
„Majoritatea materiilor prime și produselor semifinite folosite în România provin din afara UE. Taxa va fi inclusă în calculul prețului materialelor, însă scumpirile vor fi etapizate, în funcție de ciclurile reale de producție”, explică Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual. Astfel, materialele fabricate din materii prime achiziționate în 2025 vor putea fi livrate la prețuri apropiate de cele actuale, iar ajustările vor fi vizibile în producția din 2026.
Expertiza în politici climatice: gradualitate și echilibrare
Mihnea Cătuți, director de cercetare al Energy Policy Group, subliniază că scopul CBAM este de a crea echitate: importatorii plătesc un cost al carbonului similar cu cel suportat de producătorii europeni. Taxa se aplică gradual și nu va genera un șoc imediat pe piață. Pe termen scurt, cele mai mari costuri sunt administrative – raportare și certificare – nu neapărat majorări directe de preț. Pe termen mediu și lung, însă, produsele provenite din state fără un sistem ETS vor deveni semnificativ mai scumpe.
România importă majoritatea materiilor prime metalice din Turcia, China și India, țări care nu au un sistem național similar cu ETS. Estimările pieței indică creșteri de 9–10% pentru oțel și aluminiu. Aceasta va afecta construcțiile industriale și logistice, precum structurile metalice, halele industriale și profilele zincate. Efectele vor fi resimțite și în prețul pavajelor (+~6%), acoperișurilor metalice și panourilor sandwich (+5–7%).
„Când includem toate costurile – materiale, transport, manoperă și cheltuieli indirecte – prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026 față de 2025”, adaugă Raileanu.
Schimbare structurală, nu șoc punctual
Materialele de izolație, precum polistirenul sau vata minerală, nu vor fi afectate major imediat, însă evoluțiile în energie și transport pot influența și aceste categorii. CBAM marchează începutul unei transformări structurale în prețurile construcțiilor: succesul companiilor va depinde de planificare, achiziții anticipate și optimizarea lanțurilor de aprovizionare.
În context european, mecanismele ETS și CBAM sunt instrumente economice și de mediu esențiale. România a obținut deja venituri din vânzarea certificatelor de emisii, însă eficiența folosirii acestora – pentru modernizarea rețelelor, electrificare și sprijinirea consumatorilor vulnerabili – va fi decisivă pentru tranziția energetică.
Sistemul ETS impune companiilor să dețină certificate pentru fiecare tonă de CO₂ emisă. Prin acest mecanism, poluarea capătă un preț, iar pe termen lung devine mai avantajos să reduci emisiile decât să continui activitatea poluantă. CBAM și ETS devin astfel nu doar instrumente de mediu, ci factori majori în formarea costurilor industriei și construcțiilor din România.
2 Comentarii