De la 4.050 la 5.000 de lei: Cum va influența creșterea salariului minim piața muncii și buzunarele românilor
Salariul minim în România: discuția nu e dacă, ci cât de repede trebuie să ajungă la 5.000 de lei
Dezbaterea privind salariul minim nu mai este despre dacă va crește anul viitor, ci despre ritmul cu care ar trebui să atingă 5.000 de lei brut. Subiectul capătă relevanță pe fondul discuțiilor fiscale, al creșterii prețurilor la energie și al tensiunilor din coaliția de guvernare. Creșterea salariului minim afectează atât angajații plătiți la acest nivel, cât și restul salariaților, ale căror venituri se ajustează odată cu salariul minim.
PSD susține continuarea majorării salariului minim în 2026, în ciuda încetinirii economice, susținut de argumentele economistului Cristian Socol, profesor la ASE.
La polul opus, USR, prin Claudiu Năsui, se opune majorării. PNL nu are o poziție clară, UDMR va sprijini PSD, iar organizația patronală IMM România cere guvernului să nu mărească salariul minim, invocând creșterea costurilor pentru întreprinderi într-un context de taxe și impozite mai mari.
IMM România propune o alternativă: scăderea fiscalității pe forța de muncă, ceea ce ar crește veniturile angajaților fără a împovăra companiile.
Situația actuală a salariilor din România
În prezent, salariul minim brut este 4.050 de lei (aprox. 796 euro), iar netul este 2.574 de lei (506 euro). Din acest brut, 300 de lei sunt neimpozabili. Costul total pentru angajator este de 4.134 de lei, din care 62% reprezintă salariul net și 37,7% taxe și impozite.
Salariul mediu brut este de 9.002 lei (1.772 euro), netul ajungând la 5.387 lei (1.060 euro), cu un cost total pentru angajator de 9.205 lei.
Conform lui Cristian Socol, 838.429 de angajați sunt plătiți oficial cu salariul minim, reprezentând aproape 17% din totalul salariaților.
Creșterea accelerată a salariului minim din 2012 încoace a fost cel mai eficient instrument economic al guvernelor, susținând veniturile populației și reducând decalajele salariale interne și față de Uniunea Europeană.
România a reușit astfel să-și apropie nivelul de trai de state precum Portugalia sau Polonia, depășind Ungaria, atât datorită majorării nominale a salariilor, cât și menținerii stabilității cursului valutar și a controlului inflației.
De exemplu, în 2012, salariul minim brut era 700 de lei, netul 500 de lei, iar PIB-ul 596 miliarde de lei. În 2025, salariul minim brut este 4.050 lei, net 2.574 lei, iar PIB-ul estimat pentru acest an ajunge la 1.900 miliarde de lei.
Salariul minim, nu doar un cost pentru companii
Creșterea salariului minim nu trebuie privită strict ca un cost salarial. Ea influențează gestiunea pieței muncii, păstrarea angajaților în țară, reducerea decalajelor salariale față de UE, liniștea socială și încasările la buget.
În contextul stagnării economice și al unei inflații care depășește creșterea nominală a salariilor, veniturile reale au scăzut. Deși reducerea fiscalității ar ajuta angajații, guvernul nu poate aplica acest lucru din cauza deficitului bugetar.
Criza forței de muncă este o provocare la nivel european. Germania, de exemplu, are un deficit de 4 milioane de angajați. În aceste condiții, majorarea salariului minim devine necesară pentru a păstra angajații în țară și pentru a reduce migrația către alte state.
Perspective salariale pentru 2026
Premierul are mai multe scenarii: menținerea salariului minim la 4.050 de lei în primele luni, creșterea treptată la 4.300–4.500 lei sau chiar atingerea unui nivel de 4.700 lei brut la finalul anului, în funcție de evoluția economică.
Ținta finală: salariul minim brut să ajungă 5.000 de lei, aproape 3.000 de lei net, pentru a proteja angajații, a stimula consumul și a evita pierderea forței de muncă în favoarea altor state europene, potrivit Ziarul Financiar.
Creșterea salariului minim nu este doar un cost, ci un instrument strategic de menținere a stabilității sociale și economice a României.
5 Comentarii