Cum schimbă copiii din satele clujene comunitățile în care trăiesc. Au la dispoziție zeci de mii de euro și ei decid în ce să fie investiți
Copiii din patru comune din Cluj aleg ce investiții vor fi făcute în localitățile lor. Prin proiectul KYDS, ideile lor se transformă în proiecte concrete
De cele mai multe ori, adulții sunt cei care iau deciziile în comunități, presupunând că știu ei ce e mai bine și pentru cei mici. În satele din zona metropolitană Cluj, ADI Zona Metropolitană Cluj (ZMC), derulează un proiect unde copiii sunt cei care decid ce se va construi cu un buget de 20.000 de euro. Rezultatul, până acum, este o lecție de maturitate și responsabilitate.
Lecția despre a nu pierde vara
În universul copilăriei, vacanța mare e întotdeauna prea mică, o axiomă confirmată de zecile de copii cu care echipele ZMC au lucrat pe parcursul verii, în cadrul proiectului KYDS. Activitățile recente din proiect au avut ca obiectiv impulsionarea tinerilor din patru comunități rurale să decidă asupra unei investiții locale. Astfel, în comunele Chinteni, Căianu, Gilău și Bonțida au fost organizate întâlniri recurente cu tineri cu vârste între 10 și 18 ani, pentru a identifica o investiție care să răspundă unei nevoi reale din localitatea lor. Atelierele de bugetare participativă au adunat în medie câte 15-20 de participanți și au fost concepute pentru a fi atractive, implicând adolescenții în jocuri de rol sau în desenarea de soluții.
Rezultatele sunt deja vizibile: în trei dintre comune prioritățile au fost stabilite. De exemplu, în satul Vaida-Cămăraș din comuna Căianu, copiii au indicat lipsa unui loc de joacă modern.
Prin urmare, bugetul de 20.000 de euro disponibil pentru această comunitate va fi direcționat către amenajarea spațiului, primăria găsind deja terenul și făcând primii pași pentru documentație.
Ca o compensație pentru munca depusă, grupurile de lucru au beneficiat și de activități de relaxare, precum o excursie la Băile Felix, în cazul celor de la Vaida-Cămăraș.
„E un proiect cu tineri și pentru tineri, și, evident, îi punem pe ei în centru, îi lăsăm pe ei să vorbească, fiindcă ei știu cel mai bine ce le lipsește. Am fost surprinsă de maturitatea lor în abordarea subiectului. De exemplu, într-un loc ei s-au gândit din start că orice loc de joacă are nevoie de pubele, pentru a fi păstrat curat. În alt loc, s-au gândit ce trebuie făcut ca obiectivul să nu fie vandalizat ulterior”, explică Cristina Roman, manager îmbunătățire procese în cadrul proiectului KYDS. Următorul pas îl reprezintă colaborarea echipei cu primăriile pentru a valida tehnico-administrativ investițiile dorite.
Aceste rezultate practice sunt primele efecte ale unei inițiative mult mai ample. Proiectul „Knowledge-Based Youth Development Strategy” (KYDS), care se va derula până în martie 2027, dispune de un buget de 884.000 de euro asigurat de Fondation Botnar, o organizație filantropică din Elveția. Este implementat de ADI Zona Metropolitană Cluj în parteneriat cu UNICEF, Universitatea Babeș-Bolyai (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială) și Fundația Alt Art.
Spre deosebire de inițiativele clasice, KYDS aduce la masa discuțiilor grupurile adesea ignorate în procesele decizionale, abordând nevoile copiilor cu medii dezavantajate prin cercetare-acțiune participativă (Participatory Action Inquiry). Copiii nu sunt doar beneficiari, ci lucrează alături de profesioniști ca evaluatori și agenți ai schimbării.
Proiectul a debutat cu o etapă de analiză preliminară, urmată de un proiect-pilot în Pata-Rât. Acum se află în faza implementării planurilor locale în cele patru localități selectate, planuri care integrează atât investiții directe, cât și evenimente de educație nonformală sau consolidarea capacității instituționale a părților interesate.
Aliniat cu Garanția Europeană pentru Copii și cu Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului, KYDS își propune să creeze un model în care tinerii marginalizați din mediul rural sunt ascultați, respectați și abilitați să producă schimbări sistemice.
„Am pornit în acest proces participativ de la ideea că vocea copiilor merită mai mult decât o ascultare formală. Năzuințele, ideile și visurile lor trebuie să capete o formă concretă în comunitățile în care trăiesc. De aici ideea bugetării participative. Prin crearea unor spații sigure de exprimare, învățare și joc, le oferim copiilor nu doar instrumentele necesare pentru a-și descoperi potențialul, ci și curajul de a deveni creatori ai propriului viitor”, a declarat Monica Gräff, manager al Departamentului Social, ADI Zona Metropolitană Cluj.
0 Comentarii