Un cunoscut lanț de patiserii contestă interdicția de a vinde „la geam” în centrul Cluj-Napoca. Ce răspunde Primăria

Un cunoscut lanț de patiserii din Cluj-Napoca a cerut Primăriei să elimine interdicția privind comercializarea produselor prin vitrine sau ferestre în zona centrală a municipiului. Firma Delissima Fabrica SRL, care are mai multe puncte de lucru în oraș, a formulat o plângere prealabilă prin care solicită modificarea Regulamentului Local de Urbanism.

Compania susține că vânzarea „la geam” este importantă pentru modul în care își desfășoară activitatea, în condițiile în care comercializează produse de panificație, patiserie și prăjituri destinate consumului imediat. Cererea a fost depusă prin avocații Ovidiu Podaru și Adrian Muntiu, la 13 iulie 2026.

Delissima cere, în principal, revocarea parțială a prevederilor HCL 493/2014, completată ulterior prin alte hotărâri ale Consiliului Local, prin care în anumite zone din centrul Clujului este interzis „comerțul și alimentația publică practicate prin vitrine/ferestre”.

În caz că solicitarea nu este acceptată, firma solicită ca prevederea să fie modificată astfel încât comerțul prin vitrine sau ferestre să fie permis.

„Produsele sunt oferite clienților proaspete, încălzite”

În plângerea adresată Primăriei, reprezentanții Delissima explică faptul că specificul activității presupune vânzarea rapidă a produselor.

„Produsele sunt oferite clienților proaspete, încălzite, pentru a-și păstra gustul, textura și celelalte proprietăți specifice”, susține compania.

Firma arată că un client solicită produsul, acesta este pregătit pentru predare și este înmânat imediat după plată, după care angajatul trece la următoarea comandă. Potrivit companiei, acest sistem permite menținerea unui flux ridicat de clienți.

Un alt argument invocat este vizibilitatea produselor. Delissima susține că acestea sunt expuse în vitrină pentru ca oamenii aflați în trecere să le poată vedea, iar această modalitate de comercializare ar contribui la atragerea clienților.

Compania afirmă că are puncte de lucru în zone precum Calea Moților , strada Horea , Piața Mihai Viteazu  și strada Regele Ferdinand. Spațiile sunt încadrate, potrivit documentului, în UTR-urile ZCP_M1 și ZCP_C2, pentru care regulamentul urbanistic prevede interdicția comerțului și alimentației publice prin vitrine sau ferestre.

Delissima invocă libertatea comerțului

Firma consideră că interdicția reprezintă o restrângere nejustificată a activității comerciale și invocă, printre altele, prevederile Legii concurenței și ale legislației privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

În opinia companiei, o asemenea limitare ar trebui justificată printr-un interes public, iar vânzarea la fereastră răspunde, dimpotrivă, unei cereri a consumatorilor pentru produse accesibile și servite rapid.

Delissima susține și că a folosit această modalitate de comercializare o perioadă mai lungă, ceea ce i-ar fi permis să-și construiască notorietatea și să-și fidelizeze clienții.

„Prin comercializarea produselor strict în interior, o să pierdem o parte semnificativă de clienți”, susține firma în plângerea prealabilă.

Compania mai argumentează că regulamentele urbanistice nu ar trebui să fie imuabile și că acestea trebuie să țină cont de evoluția economică și socială a orașului.

Ce răspunde Primăria Cluj-Napoca

Direcția Generală de Urbanism și Direcția Juridică din cadrul Primăriei au respins argumentele companiei și au propus Consiliului Local respingerea plângerii prealabile și menținerea reglementărilor existente.

Primăria susține că regulamentul nu interzice comerțul ca funcțiune, ci doar o anumită modalitate de desfășurare a comerțului, respectiv vânzarea directă prin vitrină către spațiul public. În schimb este permisă vânzarea în aceeași locație prin intrarea în magazinul de patiserie.

Interdicția se aplică într-o zonă cu statut juridic special, respectiv centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca, monument istoric clasat.

„Centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca este o zonă cu valoare de patrimoniu”, se arată în documentul Primăriei, care precizează că regulamentul urbanistic este diferit de cel aplicabil altor zone ale orașului.

Municipalitatea consideră că modul în care funcțiunile comerciale se raportează la spațiul public face parte din reglementarea urbanistică a zonei.

Astfel, faptul că Delissima consideră necesară vânzarea prin vitrină pentru desfășurarea activității nu constituie, în opinia Primăriei, un argument împotriva legalității regulamentului. Este vorba, susține administrația locală, despre o opțiune de exploatare comercială, în timp ce regulamentul stabilește cadrul urbanistic în care activitatea poate fi desfășurată.

Primăria invocă și faptul că termenul pentru contestarea PUG-ului a expirat

Direcția Juridică are și un argument procedural. Potrivit opiniei juridice transmise în urma plângerii, termenul de prescripție pentru acțiunile în contencios administrativ privind documentațiile de urbanism este de cinci ani.

În cazul PUG-ului aprobat prin HCL 493/2014, Primăria consideră că termenul a început să curgă la 26 iulie 2019 și s-a împlinit la 26 iulie 2024.

Cum plângerea Delissima a fost formulată în iulie 2026, municipalitatea apreciază că dreptul de a solicita revocarea prevederii este prescris.

Primăria mai precizează că modificarea sau actualizarea PUG-ului nu poate fi făcută pur și simplu printr-o decizie administrativă, ci presupune parcurgerea procedurilor prevăzute de Legea 350/2001, iar orice modificare trebuie supusă aprobării Consiliului Local.

În concluzia documentului semnat de arhitectul-șef Daniel Pop, Direcția Generală de Urbanism propune Consiliului Local respingerea plângerii prealabile ca nefondată și menținerea reglementărilor actuale.