Leul sub presiune în context politic incert. Riscuri pentru rating și economie, avertizează ING

Evoluțiile recente din piața valutară arată o presiune în creștere asupra leului, în contextul tensiunilor politice și al deficitului bugetar ridicat. După primul tur al alegerilor prezidențiale, cursul de schimb a depășit pragul de 5,1 lei/euro, marcând o depreciere semnificativă. Alături de aceasta, indicatorii din piața financiară au fost afectați abrupt: ratele ROBOR au crescut cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, ROBOR la 3 luni atingând 7,3%, iar randamentele titlurilor de stat au urcat la peste 8%, cu inversarea curbei.

Piața reacționează la instabilitatea fiscală și politică, într-un context în care reducerea deficitului este esențială pentru a evita retrogradarea ratingului suveran. „Piața financiară răspunde la incertitudinile politice și fiscale, în contextul deficitului bugetar ridicat”, a explicat pentru Profit.ro Ștefan Posea, economist la ING Bank România. „Reducerea deficitului este absolut necesară pentru a preveni tăierea ratingului suveran, dar planul fiscal trebuie să fie unul convingător și să vină repede, în condițiile în care incertitudinea electorală prelungită a dus la amânarea investițiilor și reformelor - fără îmbunătățiri în al doilea semestru, economia ar putea stagna”, avertizează el.

Deprecierea leului este reflectarea directă a deteriorării percepției investitorilor. „Presiunile de depreciere pe cursul valutar au, în principal, ca sursă perspectivele mai pesimiste ale piețelor financiare legate de corectarea deficitului bugetar într-un orizont de timp acceptabil și pentru Comisia Europeană. Negocierile între partide pentru formarea unui nou guvern cu puteri depline pot dura și asta a adus noi incertitudini pe piețele financiare. Au apărut astfel noi semne de întrebare legate de posibila retrogradare a rating-ului de țară, iar participanții din piață iau în calcul această probabilitate în creștere”, afirmă Posea.

Contextul politic s-a tensionat puternic după ce candidatul AUR, George Simion, a obținut un scor surprinzător de circa 40% în primul tur, în timp ce candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR a fost eliminat în favoarea independentului Nicușor Dan. Demisia premierului Marcel Ciolacu a amplificat incertitudinea, ceea ce s-a transmis rapid în cursul valutar și pe piețele financiare.

Ratingul României este în pericol real de retrogradare, conform unei analize recente a S&P, care avertizează că o lipsă de progres în privința reducerii deficitului, pe fondul blocajelor politice, ar putea împinge țara sub pragul de investment grade.

În lipsa unui plan clar de consolidare fiscală, investitorii cer o primă de risc mai mare. „Este o reacție firească a pieței în fața incertitudinilor fiscale și politice. În lipsa unui plan clar de reducere a deficitului, investitorii vor cere o primă de risc mai mare pentru a finanța statul. Iar România, cu un deficit semnificativ și într-un context de incertitudine prelungit, resimte aceste tensiuni mai devreme și mai intens decât alte economii”, spune economistul ING.

Deficitul bugetar a atins un nivel alarmant de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, chiar și peste nivelul din pandemie. Datoria publică a crescut cu 36 de miliarde de euro doar în 2024, ajungând la aproape 55% din PIB. „Indiferent de rezultatul alegerilor, deficitul trebuie redus — și va fi cel mai probabil redus — pentru că altfel costurile de finanțare ar putea crește substanțial. Fără un pachet fiscal convingător, probabilitatea unei retrogradări din partea agențiilor de rating este, în opinia noastră, semnificativă”, afirmă Posea.

Conform înțelegerilor cu Comisia Europeană, deficitul ar trebui redus la 7% în acest an, însă execuția bugetară din primul trimestru nu oferă speranțe în acest sens. România are deja cel mai slab rating din UE — BBB-, limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. „Reducerea deficitului e absolut necesară. Rămânerea la un nivel de peste 9% din PIB ne plasează într-o zonă periculoasă, cu riscuri reale de retrogradare la «junk». Un pachet fiscal coerent și bine calibrat, adoptat cât mai repede, ar fi probabil de natură să calmeze tensiunile de piață”, avertizează economistul.

În ceea ce privește soluțiile, o creștere de taxe pare tot mai probabilă. „Acest pachet ar putea să includă, în principiu, și unele creșteri de taxe. Modul în care sunt aplicate contează, dar în cazul României, contează și viteza cu care sunt implementate. Măsurile-cheie vizează o colectare mai eficientă a taxelor și combaterea economiei gri, ajutate de reformele de digitalizare ale ANAF, precum și o reașezare a cheltuielilor publice. Orizontul scurt de timp în care măsurile trebuie să dea rezultate ar putea rezulta și în majorarea uneia din taxele principale”, punctează Posea.

Banca centrală păstrează deschisă posibilitatea reducerii dobânzii-cheie, dar totul depinde de traiectoria inflației și de credibilitatea măsurilor fiscale. „Reducerile de dobândă sunt încă posibile, dar ele depind atât de traiectoria inflației, cât și de credibilitatea planului fiscal. Dacă se conturează rapid un plan clar de reducere a deficitului, spațiul pentru relaxare monetară se redeschide. În absența acestuia, însă, BNR va fi nevoită să rămână prudentă. Presiunile inflaționiste date de deprecierea cursului vor avea și ele un cuvânt de spus”, avertizează Posea.

În privința creșterii economice, perspectivele sunt din ce în ce mai rezervate. ING estimează o creștere de doar 1,2% în 2025, cu riscuri clare de stagnare sau chiar contracție în lipsa unor reforme. „Semnalele din primul trimestru indică o posibilă stagnare, dacă nu chiar o ușoară contracție. De asemenea, incertitudinea dată de contextul electoral prelungit nu a fost favorabilă investițiilor și reformelor. Fără îmbunătățiri în a doua parte a anului, o estimare mai realistă pentru economie ar fi cea de stagnare”, afirmă Posea.

Totuși, există și elemente pozitive pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește potențialul leului. „Este important să ținem cont, însă, de faptul că fundamentele economiei românești rămân relativ solide: investițiile în infrastructură au accelerat în ultimii ani, dublate de un comerț mai facil cu zona euro prin admiterea în spațiul Schengen, în beneficiul potențialului productiv al țării. Pe termen lung, PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034, ceea ce probabil ar plasa România în top 10 economii din Uniunea Europeană”, precizează economistul.

În ciuda slăbirii recente, ING nu și-a modificat prognoza de curs. „Totuși, e important să ne uităm și la imaginea de ansamblu: piețele financiare pot avea deseori astfel de episoade de volatilitate, care se temperează atunci când se realiniază cu fundamentele economice. În acest moment, nu considerăm că este necesar să modificăm prognoza de curs valutar a ING Bank pentru finalul anului, respectiv 5,05 lei pe euro. Aceasta nu exclude rămânerea cursului în apropiere de 5,10 în perioada imediat următoare”, concluzionează Posea.

O nouă ședință de politică monetară a BNR este programată pentru vineri, chiar înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale. Noul raport de inflație urmează să fie publicat săptămâna viitoare.