A început să se spargă bula imobiliară din Cluj-Napoca? Cea mai mare cădere a pieței din România a fost înregistrată chiar în „orașul de 5 stele”


În Cluj-Napoca s-au vândut cu 36% mai puține apartamente în 2023 decât anul trecut. În România, criza economică și-a pus amprenta și asupra construcțiilor de locuințe noi, în timp ce la Cluj numărul de contracte de vânzare cumpărare a scăzut drastic.

În termeni de cerere, evoluţia vânzărilor de apartamente a început să scadă de la jumătatea anului 2022 în marile oraşe din ţară cu procente cuprinse între 20-30%, cu excepţia Bucureştiului, care a făcut notă discordantă printr-o uşoară creştere a numărului de tranzacţii.

În primul trimestru al acestui an, numărul apartamentelor vândute la nivel naţional a fost cu 23% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. Dacă în Capitală s-au tranzacţionat cu 22% mai puţine apartamente, în Iaşi scăderea a fost de 26%, în Timişoara - 25%, iar în Cluj-Napoca s-au vândut cu 36% mai puţine apartamente, comparativ cu primul trimestru din 2022.

Colliers România, o companie lider în domeniul serviciilor profesionale diversificate și al managementului investițiilor, a făcut o analiză a crizei care afectează fenomenul imobiliar.

Numărul locuinţelor livrate anul trecut în Bucureşti şi zona metropolitană a fost de 21.328, cu 3% sub nivelul din 2021, însă la nivel naţional piaţa rezidenţială a înregistrat un record de livrări de 73.332 de noi locuinţe, în creştere cu 3%, estimează consultanţii unei companii de profil. Capitala însă, nu a fost singura zonă în care s-au construit mai puţine locuinţe anul trecut, o scădere importantă fiind şi în zona de Vest, unde livrările au scăzut cu 11%, dar şi zona de Nord-Est, unde s-au construit cu 5% mai puţine locuinţe faţă de anul anterior. La polul opus, zonele în care s-au livrat mult mai multe locuinţe au fost Constanţa şi zona de litoral, în special Năvodari - Mamaia Nord, dar şi în zona metropolitană a Clujului.

Cererea pentru apartamente a scăzut drastic la Cluj-Napoca

În termeni de cerere, evoluţia vânzărilor de apartamente a început să scadă de la jumătatea anului 2022 în marile oraşe din ţară cu procente cuprinse între 20-30%, cu excepţia Bucureştiului, care a făcut notă discordantă printr-o uşoară creştere a numărului de tranzacţii.

În primul trimestru al acestui an, numărul apartamentelor vândute la nivel naţional a fost cu 23% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. Dacă în Capitală s-au tranzacţionat cu 22% mai puţine apartamente, în Iaşi scăderea a fost de 26%, în Timişoara - 25%, iar în Cluj Napoca s-au vândut cu 36% mai puţine apartamente, comparativ cu primul trimestru din 2022.

Aceste scăderi ale numărului de apartamente vândute par mari, dar nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru că se raportează la o perioadă cu un număr record de tranzacţii pe piaţa rezidenţială.

Băncile resimt şi ele numărul mai scăzut de clienţi care se încadrează la un credit ipotecar, iar din primul trimestru al acestui an, scăderea este una considerabilă, având în vedere că s-au acordat cu 28% mai puţine credite ipotecare la nivel naţional, se arată în comunicatul companiei de consultanță imobiliară. Această scădere din primele trei luni ale lui 2023 a dus la scăderea soldului creditelor ipotecare din România, o evoluţie mai rar întâlnită pe piaţa bancară.

Perspectivele dobânzilor pentru restul anului nu aduc prea multe veşti bune pentru cumpărătorii cu credit, astfel ca cel mai probabil orizont de timp în care ne putem aştepta la o relaxare mai consistentă ar fi în prima parte a anului următor. Veştile bune vin însă de pe piaţa forţei de muncă, unde numărul de salariaţi a continuat să crească, iar salariul mediu net la începutul acestui an este cu 15% mai mare faţă de acum un an", notează consultanţii Colliers, citată de Agerpres.


Comentarii Facebook