15 lei pe litru, pragul-limită de la care totul se schimbă! Un specialist explică de ce scumpirea benzinei tot nu scapă România de blocajele din trafic

Scumpirea carburanților nu rezolvă traficul fără transport public și investiții în infrastructură, avertizează un expert în energie

Șoferii din Cluj-Napoca și din toată țara ar putea renunța la mașină doar atunci când prețul carburantului ajunge la niveluri greu de imaginat acum, arată o analiză publicată vineri de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Concluzia lui e clară: fără alternative reale de transport, scumpirea benzinei și a motorinei nu schimbă comportamentul românilor, ci doar îi obligă să se descurce cum pot, potrivit agerpres.

Potrivit specialistului, ideea că prețul mai mare la pompă ar reduce automat traficul este, în teorie, simplă, dar în practică se lovește de realitatea românească, unde infrastructura, veniturile oamenilor și structura socială merg în direcții diferite. Chisăliță subliniază că o scumpire nu creează alternative de transport, ci doar forțează oamenii să se adapteze într-un sistem în care oricum nu au multe opțiuni. Fără bani investiți în transportul public, în calea ferată și în planificarea urbană, spune el, reducerea traficului prin preț rămâne o soluție parțială și, în esență, nedreaptă, pentru că lovește cel mai tare în oamenii cu venituri mici, fără să elimine nevoia lor de a se deplasa.

Pragul de la care șoferii chiar renunță la mașină

Analiza AEI stabilește un interval critic între 10 și 12 lei pe litru, acolo unde comportamentul șoferilor începe să se schimbe vizibil. Chiar și într-un scenariu extrem, de 15 lei pe litru, Chisăliță e de părere că mulți români tot vor folosi mașina, chiar dacă nu și-ar permite cu adevărat, pentru simplul motiv că nu au altă variantă. Concluzia lui: românii nu renunță la mașini, cel mult le folosesc mai rar.

Parcul auto din România, format din aproximativ opt milioane de vehicule, nu reacționează uniform la scumpiri, arată specialistul. Zilnic circulă circa 4,8 milioane dintre aceste mașini, adică 60% din total. Pentru jumătate dintre șoferi, mașina rămâne indispensabilă, mai ales în zonele slab conectate la transportul public sau pentru cei care fac naveta zilnic la muncă. Există însă și un segment mai flexibil, care iese rapid din trafic atunci când prețul carburantului trece de un anumit prag.

Ce s-ar întâmpla la 13-14 lei pe litru

La acest nivel de preț, efectele ar deveni sistemice, potrivit calculelor AEI: consumul zilnic de carburant ar scădea cu peste un milion de litri, iar traficul ar pierde peste un milion de mașini active zilnic. Mașina ar înceta să mai fie, pentru o parte importantă din populație, un bun folosit automat în fiecare zi, devenind în schimb o resursă administrată cu grijă, doar când chiar e nevoie.

Adevărata ruptură, spune Chisăliță, ar veni însă la 15 lei pe litru, prag la care mecanismele obișnuite de adaptare - drumuri combinate, deplasări amânate - nu mai sunt suficiente. Pentru mulți români, costul ar deveni pur și simplu incompatibil cu utilizarea zilnică a mașinii. Estimările vorbesc despre retragerea a până la 1,5 milioane de autoturisme din trafic într-o zi obișnuită și o reducere a consumului cu peste 1,5 milioane de litri pe zi. Nu mai e vorba despre o simplă ajustare, ci despre ceea ce specialistul numește o comprimare a mobilității românilor. Chiar și la acest nivel de preț, adaugă el, sistemul tot nu se oprește complet.

Cifrele din spatele analizei

La nivel național, cele aproximativ opt milioane de vehicule înmatriculate, dintre care 4,8 milioane circulă zilnic, generează peste 130 de milioane de kilometri parcurși și un consum de circa 10 milioane de litri de carburant în fiecare zi. Chisăliță descrie această piață drept una mare, dar în același timp rigidă, greu de mișcat prin simple ajustări de preț.

Modelele de elasticitate citate în analiză arată că, la creșteri moderate, reacția șoferilor e limitată: la 10 lei pe litru, impactul estimat înseamnă o reducere de aproximativ 400.000 de litri pe zi și peste 5 milioane de kilometri parcurși în minus, adică vizibil mai puține mașini pe șosele, dar departe de o schimbare structurală.

Situația se schimbă însă între 11 și 12 lei pe litru, prag dincolo de care sistemul ar intra, potrivit specialistului, într-o zonă de non-linearitate. Reducerea consumului nu mai vine din optimizări marginale, ci dintr-o decizie mult mai dură: renunțarea la utilizarea zilnică a mașinii. La 12 lei pe litru, estimările arată o scădere de peste 800.000 de litri pe zi, peste 11 milioane de kilometri eliminați din trafic și retragerea a 600.000-800.000 de autoturisme din utilizarea zilnică. Un salt pe care Chisăliță îl consideră departe de a fi întâmplător, ci o oglindă a structurii sociale a șoferilor din România.