FOTO. Cum arăta, Avram Iancu, de fapt. Statuia din centrul Clujului sau portretul din manualele de istorie nu au nicio legătură cu realitatea

Avram Iancu este prezentat în manuale și pe soclurile monumentelor ca un erou romantic al neamului românesc: „Crăișorul Munților”, chipul idealizat al rezistenței din Transilvania. Dar portretele oficiale și statuile ridicate în onoarea lui nu au aproape nicio legătură cu realitatea. În spatele figurii glorioase din picturile lui Barbu Iscovescu se ascunde imaginea unui om marcat de decădere, bolnav, alcoolic și uitat de contemporanii lui.

Cum arăta, Avram Iancu, de fapt. Statuia din centrul Clujului sau portretul din manualele de istorie nu au nicio legătură cu realitatea


Istoricii arată că faimosul portret semnat de Iscovescu, folosit ulterior ca model pentru manuale, filme și chiar pentru statuia impunătoare din centrul Clujului, nici măcar nu îl reprezintă pe adevăratul Iancu. Artistul, care nu l-a întâlnit vreodată, l-a pictat ca pe un haiduc romantic, cu cușmă, ițari și pistoale la brâu, un clișeu menit să-i confere o aură eroică. În realitate, liderul moților era un tânăr educat, absolvent de drept, apropiat de cercurile habsburgice și mai degrabă un funcționar imperial decât un revoluționar popular.

Pictorul brașovean Mișu Popp, care l-a cunoscut personal, este cel care a surprins adevăratele trăsături ale lui Iancu: mustață blond-roșcată, privire albastră intensă și o expresie marcată de un amestec de fanatism și neliniște. Această imagine, confirmată de puținele fotografii păstrate, ni-l arată ca pe un bărbat vulnerabil și tulburat. Ultimele imagini cunoscute îl surprind decrepit, nebărbierit, cântând la fluier pentru câțiva bani, o umbră a eroului de altădată.

Mai mult, după înfrângerea revoluției, Iancu s-a prăbușit psihic. Refuzul său de a primi decorația habsburgică și scandalul din jurul întâlnirii cu împăratul Franz Iosif i-au adus arestul, umilința și o lungă boală. A murit singur, în 1872, pe prispa unei case din Baia de Criș, cu un fluier lângă el, simbolul unei existențe frânte între ideal și nebunie.

Imaginea de „Crăișor al Munților”, perpetuată prin statui, filme și manuale, este o ficțiune naționalistă născută din portretul fals al lui Iscovescu. Chiar și statuia din centrul Clujului, considerată simbol al identității ardelene, reproduce această imagine idealizată, fără nicio legătură cu portretele autentice ale lui Avram Iancu. În realitate, „Crăișorul” nu a fost haiducul cu cușmă din povești, ci un tânăr cult, sfârșit tragic, ale cărui trăsături adevărate au fost îngropate sub straturile mitului. Puteți vedea mai jos cum arăta adevăratul Avram Iancu.

portret1.jpg

portret2.jpg

portret3.jpg

Comentarii Facebook