Joi 20 Ianuarie

Cunoscutul avocat clujean, Ciprian Păun, analiză foarte bună asupra impactului cărții lui Codin Maticiuc


Cunoscutul avocat clujean Ciprian Păun a făcut o analiză pertinentă despre starea în care se află cultura românescă și impactul devastator pe care l-a avut cartea lui Codin Maticiuc, despre intelopul Nuțu Cămătaru. 

Azi comemorăm 34 de ani de la moartea lui Constantin Noica, dar noi dezbatem teme sterile ale literaturii contemporane. Tocmai în acest context, le recomand criticilor fini ai contextului cultural național, care își definesc necruțătoarele analize despre cărți, din seva teoriilor maioresciene, cartea publicată postum “Despre Lăurărism” a lui Noica.  Văd zilnic în dezbaterea literară , analize și comentarii pline de frustrare față de lovitura de marketing dată de Codin Maticiuc. Paharul este atât de plin de venin și antrenează atâtea resurse de ură, încât uităm sau ignorăm, de exemplu, că ieri , pe scena Teatrului de stat maghiar din Cluj, a avut loc premiera lui Hamlet în excelenta regie a lui Tompa Gabor. 

În viforul „luptei de clasă cu dușmanul subcultural’ , ignorăm exerciții de excepție ale culturii române. 

În anul 2009, scriitoarea germană de origine română, Herta Müller era laureată cu premiul Nobel pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”, fiind propusă pentru acest premiu, a treia oară de Germania. Într-un articol publicat în revista „Die Zeit”, ediția din 23 iulie 2009, sub titlul „Die Securitate ist noch im Dienst“ (Securitatea este încă în serviciu), autoarea germană pe care o prețuiesc foarte mult, se plânge de faptul că este încă izolată de cercurile intelectuale române și de critica , pe piața literaturii din țara noastră. Doamna Müller a publicat din 2009 și până astăzi doar opere în limba germană, aparițiile în limba română fiind traduceri. 

În anul 2017, Eugen Ovidiu Chirovici publica în Marea Britanie cartea “Book of Mirrors” sau “Cartea oglinzilor”. Acest roman a fost tradus în 39 de limbi fiind cea mai tradusă carte scrisă de un român (https://bookriot.com/most-translated-books/...). Critica literară română nu a fost impresionată de această apariție, argumentând că succesul lui este de fapt datorat faptului că este mason, că a cumpărat articole în ziare și alte astfel de povești. Dacă veți urmări pagina de facebook a lui Chirovici, veți vedea recenziile din presa literară europeană. 

Revista germană Kultur, considera Cartea Oglinziilor ca fiind unul din cele mai bune romane publicate în Germania în 2017. 

În anul 2021 apare cartea lui Codin Maticiuc despre Nuțu Cămătaru care vinde în primele două zile 15.000 de exemplare. Eu sunt un consumator de literatură și nu am avut curiozitatea de  achiziționa această carte din considerente pur subiective – cartea nu are cu ce să mă surprindă, pentru că este previzibil conținutul ei. 

Cu toate acestea eu îl apreciez pe Codin Maticiuc pentru că a văzut o oportunitate de business foarte bună. 

Nuțu Cămătaru este un personaj și marketingul pus în sprijinul acestui proiect a fost extraordinar. Dacă nu s-ar fi vândut în așa multe exemplare, eu aș fi fost dezamăgit, pentru că mecanismele de promovare folosite de Codin au fost excelente – Tik Tok, Podcasturi, Youtube live, facebook etc. 

Dintr-o dată însă, scena literară cultă s-a revoltat. Criticii au venit cu argumente de tot felul pentru a desființa acest proiect editorial. Într-o tară în care toate opiniile publice sunt fundamentate pe conceptul de “libertate”, apariția unei cărți este o crimă de lezmajestate.  Incredibil! In lumina libertății pot să nu mă vaccinez , dar nu pot publica o carte!

Nu cred că autorul s-a gândit că va fi inclus în Istoria Literaturii Române, prin intervenția lui Nicolae Manolescu, care se va grăbi să publice o nouă ediție a operei sale de analiză.

Codin Maticiuc scrie o carte care are succes la public pentru că este un produs cultural foarte bine marketat- de la personajul cărții, până la titlu, până la lansare....si nu vrea să candideze la vreun premiu al Uniunii Scriitorilor. 

Uniunea Scriitorilor din România este un vulcan de atitudini. În anul 2016 Nicolae Manolescu îl făcea tâmpit pe academicianul Eugen Simion și îl suspenda din Uniune pe Nicolae Breban pentru că nu și-a plătit cotizația.  Radu Aldulescu şi Adrian Lustig erau excluși din Uniunea Scriitorilor pentru că doreau să organizeze un puci împotriva conducerii. 

Horia Gârbea și Alex Ștefănescu l-au desființat încă din 2009 pe Ionuț Caragea, liderul generației scriitorilor douămiiști, conflict care a escaladat până în anul 2021 când tânărul scriitor a decis să nu mai scrie nici o operă în limba română. Deși era membru al Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj , Ionuț Caragea nu a primit nici un premiu deși era laureat în Franța cu distincții importante. 

Pentru a discuta despre gusturi și despre vânzări, să luăm în analiză cifrele furnizate de Gabriel Liiceanu referitoare la piața de carte din România.  Cifra de afaceri anuală a pieței de carte în România este, la o populație de 20 de milioane de locuitori, de 60 de milioane de euro. Comparați acum această cifră cu cifra de afaceri a pieței de carte în câteva țări mai mici decât țara noastră: Bulgaria: 60 de milioane euro; Slovacia: 140 de milioane euro; Ungaria: 230 de milioane euro; Cehia: 430 milioane euro; Danemarca: 350 milioane euro; Suedia: 450 de milioane euro; Olanda: 1 miliard euro. Și-acum cifra de afaceri la cele mai mari țări europene: Polonia: 1,2 miliarde euro; Italia: 2,5 miliarde euro; Franța: 4 miliarde euro; Marea Britanie: 4 miliarde euro; Germania: 9, 8 miliarde euro.”

Codin Maticiuc a fost coproducător la succesul cinematografic al filmului “MIAMI BICI”. La acel moment a fost contestat de criticii din zona artei cinematografice, dar a mers mai departe și filmul s-a vândut foarte bine atât în cinematografe, cât și pe rețelele de televiziune – tip Netflix. 

Problema fundamentală a zonei de cultură și artă din România este că noi am rămas blocați în proiectul socialist al României anilor 70. Statul trebuie să facă....statul trebuie să dea....statul trebuie să ......Avem sute de mii de profesori, dar nu mai avem reviste literare care pot supraviețui fără sprijin public sau granturi norvegiene sau sprijin din partea fundațiilor și ambasadelor străine. Avem o pleiadă de regizori și scenariști premiați la festivalurile de film internaționale și în țară sunt cercetați de DNA sau DIICOT pentru diferite infracțiuni. 

Avem scriitori importanți implicați în polemicile partizane politic care caută sinecuri, în loc să caute soluții pentru piața de literatură națională. 

Nu este rolul meu să analizez virtuțile sau storyline-ul cărții lui Codin. Cu toate acestea nu pot să nu remarc faptul că acest produs cultural se vinde foarte bine. Nu pot să evaluez dacă pentru spațiul cultural național acest proiect este benefic sau nu. Pot însă să observ că acest demers generează o dezbatere care va atrage atenția asupra acestei zone în țara noastră. Cartea lui Codin o asimilez prezenței unui tip îmbrăcat în costum de mire pe drumul spre cimitir al literaturii noastre contemporane. Poate că unii vor zice “Frățioare Stop”! “Băiețașul are dreptate!” hai să  dăm un reset al instituțiilor de cultură clasice și să ne reinventăm pentru secolulul XXI. Dacă nu înțelegem acest mesaj ne vedem la o lingură de colivă la parastas.  

Țara aceasta este plină de resurse de cultură de bună calitate . Zbuciumul contemporan este propice pentru creație. George Orwell ar da orice să mai poată scrie un 1984 din perspectiva prezentului. 

Poate că acest incident cultural este un semn de care aveam nevoie. În primul rând trebuie să înțelegem că pentru a avea o piață a literaturii contemporane, va trebui să ne promovăm în mediile neconvenționale. 

Puțini profesori de literatură știu că TJ Milles (un tik toker care vorbeste româno-engleza) este mai cunoscut în rândul elevilor decât Liviu Rebreanu. Cercurile literare au dispărut din școli pentru că nu mai este interes. Elevii nu mai înțeleg poveștile cu Zmei și balauri, pentru că în universul imaginației lor aceștia au fost de o lungă perioadă de timp înlocuiți cu dinozauri, trans formers etc.... 

Harry Poter este un personaj care îi poate aduce pe copii lângă carte , pentru că lumea fantesy este lumea lor. 

Se ridică azi vocile criticii împotriva unui autor care scrie și vinde, în contextul în care zeci de ani românii cumpărau maculatura Sandra Brown și ticseau bibliotecile cu săptămânalul Infractoarea. Nu sunt avocatul lui Codin și nu doresc să deschid o dezbatere despre calitatea cărții publicate de el. Am simțit nevoia de a scrie aceste rânduri pentru că în fuga după galoane și premii și diplome, zona intelectualist-maoistă a societății românești sacrifică libertatea de creație de dragul criticii, elimină marketingul din realitatea culturală contemporană și trimite spre comparații inutile un demers editorial inedit. Nu doresc să fac nici eu comparații de prost gust , dar mă întreb cum ar privi critica noastră de azi apariția cărții lui Victor Hugo,  Les Misérables din perspectiva faptelor și istoricului personajului Jean Valjean. Dacă Codin a păcătuit literar pentru că a adus un interlop în prim-planul reflectoarelor literare....săracul Hugo poate ar fi fost linșat...  

Să avem un week end plăcut și să ne delectăm azi cu Jurnalul de la Păltiniș al lui Liiceanu pentru a ne aminti de Noica”.

258841466_10159917772239810_7846232626265978448_n.jpg

Foto: Avocatul Ciprian Păun

Urmăriţi-ne

Newsletter

Aboneaza-te la newsletter pentru a primi cele mai noi stiri!

Comentarii Facebook