Povești mai puțin cunoscute despre Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Ce s-a întamplat acum 107 ani de la unirea tuturor românilor
Ziua de 1 Decembrie reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria României, sărbătorind unitatea și identitatea națională. Este o zi în care trecutul și prezentul se întâlnesc, aducând în prim-plan atât evenimentele care au schimbat destinul țării, cât și poveștile și curiozitățile care le fac cu adevărat memorabile.
Alba Iulia rămâne, de un secol, simbolul Marii Uniri a României. În 1 Decembrie 1918, orașul a găzduit Adunarea Națională care a consfințit unirea Transilvaniei cu România, eveniment organizat rapid și cu resurse minime. Fascinant este că întreaga Adunare a fost pregătită în doar zece zile, fără telefoane mobile, internet sau alte mijloace moderne de comunicare, iar succesul organizatoric a fost unul remarcabil.
Cei 1.228 de delegați oficiali reprezentați în Sala Unirii acopereau întreaga Transilvanie, atât geografic, cât și social, profesional, religios sau politic. Fiecare delegat deținea un document numit „credențial”, un fel de pașaport care le asigura accesul în sala de dezbateri, unde Rezoluția Unirii urma să fie citită și adoptată. În plus, în sala respectivă și în jurul ei se aflau și alte aproximativ 1.500 de persoane, printre care și ziariști, care urmăreau desfășurarea lucrărilor.
Povești mai puțin cunoscute despre Marea Unire de la 1 decembrie 1918
Programul zilei era clar stabilit pentru zecile de mii de participanți care urmau să se reverse în Cetatea Bălgradului, așa cum era numit Alba Iulia la acea vreme. Reprezentanții fiecărei comune trebuiau să aibă la purtător steaguri tricolore și plăcuțe cu numele localităților, iar locuitorii erau sfătuiți să-și aducă alimentele necesare, fără a organiza banchete comune. Momentul central al zilei a fost citirea Rezoluției Unirii de către Vasile Goldiș, la ora 12, act care a fost adoptat ulterior în unanimitate. Manuscrisul original al documentului se păstrează astăzi la Muzeul Național al Unirii.
Evenimentele din Sala Unirii erau transmise periodic mulțimii adunate în fața Catedralei Încoronării. Trei dintre oratori – episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu, precum și avocatul Aurel Vlad – s-au adresat direct celor peste 100.000 de români prezenți în exterior, în timp ce ceilalți opt oratori ai Adunării și-au susținut discursurile în interiorul sălii.
Unul dintre cele mai remarcabile momente ale zilei a fost surprins de Samoilă Mârza, fotograful care, abia întors de pe frontul italian al Primului Război Mondial, a realizat singurele imagini ale Marii Uniri. Din mijlocul mulțimii, el a imortalizat cinci clişee, dintre care trei surprindeau mesele oficiale, iar două tribuna unde au avut loc discursurile, fotografiile fiind prezentate ulterior Conferinței de Pace de la Versailles ca argument în recunoașterea Unirii de către marile puteri.
Cum s-a făcut Unirea în doar 10 zile: poveștile mai puțin cunoscute din Alba Iulia
La acea vreme, Alba Iulia avea doar 10.000 de locuitori și două hoteluri, Hungaria și Europa, ambele demolate ulterior în perioada regimului comunist. Orașul dispunea totodată de cea mai puternică gardă națională din Transilvania, sub comanda lui Florian Medrea, bine organizată și dotată, pregătită să apere orașul în caz de nevoie, mai ales că retragerea trupelor germane crease un context tensionat.
Aceste detalii oferă o imagine completă a modului în care românii au reușit, în doar zece zile, să organizeze un eveniment istoric care a schimbat destinul țării. Alba Iulia rămâne astfel un reper esențial al identității românești și o mărturie vie a eforturilor națiunii de a-și uni destinul.
1 Comentariu