UDMR a fost lansat proiectul de autonomie a ”Ținutului secuiesc”: Maghiara e limba oficială

 

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat la Cluj-Napoca proiectul de autonomie a ”Ținutului secuiesc”.

 

Kelemen Hunor a afirmat că noua regiune ce va fi creată va fi condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

 

Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se arată în proiectul UDMR.

 

Sediul Consiliului regional ar urma să în municipiul Odorheiu Secuiesc, care alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi.

 

Executivul regional îşi va avea sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

 

Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc", se precizează în proiect.

 

Limbile oficiale ale regiunii sunt româna și maghiara, iar redactarea bilingvă a documentelor ar fi obligatorie. ”Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară", se arată în documentul UDMR.

 

Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, se mai arată în proiect.

 

Veniturile regiunii ar urma să fie obșinut din diverse taxe. ”Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: 50 la sută din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii, 20 la sută din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea, 12 la sută din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la sută din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune", se arată în documentul citat.

 

Proiectul UDMR prevede înfiinţarea, în regiune, a unei Curţi de Apel cu sediul în Târgu Mureş, prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov, dar şi un judecător reprezentant în Consiliul Superior al Magistraturii.


”În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o Curte de Apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov. Prin această reorganizare, competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. Numărul magistraţilor aparţinând comunităţilor române şi maghiare de la Curtea de Apel Târgu Mureş, respectiv Tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi a judecătoriilor din aceste judeţe, trebuie să fie în acord cu ponderea acestor comunităţi din teritoriile arondate", se arată în documentul citat.

 

Elevii de la școlile cu predare în limba română vor învăța și limba maghiară din clasa a doua pentru ”a exista bilingvism încă din copilărie”.

 

Învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectuează de către profesori a căror limbă maternă este acea limbă, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua”, se mai arată în proiect.

Comentarii Facebook